IPP: Prin actuala propunere a Acordului de Parteneriat comunicată Comisiei Europene, Guvernul riscă să rateze oportunitatea modernizării reale a unor sectoare de activitate cu nevoi urgente de sprijin
Propunerea Guvernului privind domeniile finanţabile în exerciţiul financiar 2014 - 2020, formulată prin recent lansatul Acord de Parteneriat, nu abordează strategic nevoile României, nu explică în mod convingător care sunt priorităţile de dezvoltare şi acţiunile vizate strategic în scopul de a obţine la finalul exerciţiului rezultate palpabile şi nu exprimă o atitudine angajantă de reformă şi modernizare a României la care să contribuie toate resursele, inclusiv fondurile europene, se arată într-un document al Institutului pentru Politici Publice. IPP consideră că prin actuala propunere a Acordului de Parteneriat comunicată Comisiei Europene, Guvernul României riscă să rateze oportunitatea modernizării reale a unor sectoare de activitate cu nevoi urgente de sprijin. "Guvernul continuă, din păcate, aceeaşi abordare inerţială a programării ca şi înainte de 2007, neprezentând, de-a lungul acestui an în care a desfăşurat un proces de consultare publică în vederea pregătirii acestui document, priorităţile de dezvoltare ale României în care, prin direcţionarea finanţării (nu numai UE, ci şi din Bugetul de Stat sau alte surse) se aşteaptă să obţină rezultate palpabile importante pentru dezvoltarea ţării", arată Institutul.
Totodată, se precizează că încă nu este timpul pierdut să se prezinte aceste priorităţi (pe domenii, dar şi la nivel regional), inclusiv prin comunicarea publică a propunerilor de alocare financiară pe fiecare obiectiv tematic, informaţii din care cei interesaţi să îşi poată da seama care este ierarhia nevoilor de dezvoltare ale României în viziunea Executivului. "Solicităm Guvernului să abordeze eficient alocarea financiară din fondurile structurale 2014 - 2020, propunând alocări proporţionale cu impactul aşteptat pentru fiecare obiectiv tematic, respectiv adaptate specificului regional, şi nu uniforme, aşa cum s-a întâmplat în actualul exerciţiu. În lipsa acestor informaţii, documentul Guvernului rămâne în primul rând o listă lungă de nevoi (prima parte a Acordului), incompletă din perspectiva Institutului, făcută probabil de o echipă de consultanţi diferită de cea care a redactat secţiunea privind acţiunile şi tacticile abordate pentru fiecare din cele 11 obiective tematice finanţabile în următorii 7 ani şi care nu a reuşit să determine asumarea politică a unor abordări vizionare/strategice de acţiune mai departe", se spune în document.
Îndeplinirea unor condiţii formale, în relaţiile cu reprezentanţii CE
"Atragem atenţia că orice ţară orientată spre dezvoltare identifică înţelept între domeniile prioritare pe acelea în care fondurile europene vor avea un aport semnificativ, asigurându-se că se vor atinge rezultate vizibile la sfârşitul investiţiilor (exerciţiului financiar, în cazul discuţiei de faţă). Este evident faptul că Guvernul s-a limitat la îndeplinirea unor condiţii formale în relaţiile cu reprezentanţii Comisiei, urmărind să scurteze perioada de negociere cu orice preţ, în detrimentul alocării timpului necesar identificării cu responsabilitate a acelor domenii care ar fi avut cea mai mare nevoie de banii europeni/s-ar fi văzut şi rezultate certe în următorii ani. Regretăm să constatăm că viziunea Guvernului României în alocarea viitoarelor fonduri structurale şi de coeziune estimate la aproape 40 de miliarde de euro se ghidează după principiul: pentru fiecare câte puţin - o viziune care nu va duce la dezvoltare, ci cel mult la stagnare, dacă nu regres/blocaj în sectoare-cheie de activitate", potrivit IPP.
"Guvernul ratează şansa de a realiza un parteneriat real cu mediul neguvernamental"
Institutul nu împărtăşeşte perspectiva Guvernului prin care aşază în centrul schemei de finanţare cu bani europeni administraţia şi aparatul funcţionăresc, aceştia devenind, în spiritul documentului, un scop în sine. "Documentul ar trebui să sprijine un eventual angajament de simplificare administrativă, concomitent cu acordarea unui suport adaptat sectorului privat - adevăratul motor al economiei. Guvernul ratează şansa de a realiza un parteneriat real cu mediul neguvernamental (companii, dar şi ONG-uri - recunoscute ca furnizând expertiză/servicii în domenii cu evidentă nevoie de modernizare) pe care nu îl menţionează ca fiind un colaborator cu statut egal în contextul investiţiilor structurale viitoare", consideră IPP.
The original article may still be available here: http://www.curierulnational.ro/Actualitate/2013-10-22/Care+vor+fi+prioritatile+financiare+pentru+2014-2020%3F
Comentarii
Trimiteți un comentariu