Comisia Europeană, despre România: Ultima la absorbția fondurilor UE. Recomandările Bruxelles-ului

CE a adoptat luni o serie de recomandări de politică economică pentru consolidarea redresării statelor membre. Recomandările CE sunt bazate pe analize detaliate asupra situaţiei din fiecare ţară şi oferă îndrumări cu privire la modul în care se poate obţine stimularea creşterii economice, creşterea competitivităţii şi crearea de locuri de muncă în perioada 2014-2015. În acest an, accentul s-a mutat de la abordarea problemelor urgente cauzate de criză la consolidarea condiţiilor pentru o creştere durabilă şi ocuparea forţei de muncă într-o economie post-criză. Ca parte din pachetul prezentat luni, care marchează punctul culminant – al patrulea semestru european de coordonare a politicilor economice, Comisia a adoptat, de asemenea, mai multe decizii cu privire la finanţele publice ale statelor membre în cadrul Pactului de stabilitate şi de creştere. Luate împreună, ele reprezintă un set ambiţios de reforme pentru economia UE. ”Este vorba despre cum putem ajuta statele membre să iasă din criză şi să se îndrepte din nou către o creştere economică, prin recomandări specifice fiecărei ţări, care acţionează ca o busolă care arată direcţia. Eforturile şi sacrificiile făcute de întreaga Europă au început să dea roade. Creşterea începe să câştige teren, cu toate că este încă destul de modestă, vom vedea o mărire a ocupării forţei de muncă începând cu acest an. Principala provocare a UE în prezent este de natură politică: Cum putem menţine sprijinul pentru reformă timp în care presiunea crizei se îndepărtează? Dacă politicieni îşi vor asuma rolul de lideri şi vor vedea reforma – cu toate că este nepopular – putem livra o redresare puternică şi un standard mai bun de trai pentru toată lumea ” a declarat preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, în cadrul conferinţei de presă susţinută, luni, la Bruxelles. Conform analizei Comisiei, eforturile politice susţinute la toate nivelurile, în ultimii ani, au reuşit să poziţioneze economia UE pe un teren mult mai ferm. Cu toate acestea, creşterea economică va rămâne inegală şi fragilă în perioada 2014-2015, astfel că ritmul de reformă trebuie să fie menţinut. Pe termen lung, potenţialul de creştere al UE este încă relativ scăzut: nivelurile ridicate ale şomajului şi situaţia socială dificilă se va îmbunătăţii lent, iar lipsa mare de investiţii va avea nevoie de timp pentru a fi umplută. Recomandarile pentru România România rămâne ultima țară din Uniunea Europeană în privința atragerii fondurilor comunitare, avertizează Comisia Europeana, care critică corupția din acest sistem și mecanismele de control și management din absorbția banilor europeni. “In pofida inregistrarii unor progrese importante, rata de absorbtie a fondurilor UE ramane una dintre cele mai scazute din UE”, avertizeaza CE in preambului recomandarilor. De asemenea, Romania ar trebui “sa remedieze deficientele persistente din sectorul achizitiilor publice. Sa imbunatateasca in continuare calitatea si eficienta sistemului judiciar, sa combata coruptia la toate nivelurile si sa asigure executarea efectiva a hotararilor instantelor”. La randul sau, stafful CE subliniaza ca “Romania are înca cea mai slaba absorbtie de fonduri europene din UE“, cu o rata a cererilor de ramursare de la Bruxelles de 35%, la fondurile structurale si de coeziune, la finele lunii ianuarie 2014. Expertii europeni remarca dublarea absorbtiei de fonduri UE din iunie pana in decembrie 2013, insa avertizeaza asupra riscului ca Romania sa piarda bani europeni in 2014 si 2015, prin dezangajare. In cotext, functionarii europeni critica “slaba coordonare” intre institutiile romanesti implicate in absorbtia banilor UE. “Absorbtia fondurilor ramane incorsetata de o capacitate administrativa insuficienta pentru a gestiona programe si proiecte, si de o slaba coordonare intre ministerele de resort, cei responsabili pentru politicile sectoriale si institutiile responsabile de managementul fondurilor”, se arata in comentariile staffului CE. Independența și eficiența sistemului judiciar rămân o îngrijorare Comisia Europeană recomandă României să continue lupta împotriva corupției la toate nivelurile și să asigure executarea efectivă a hotărârii judecătorești. “Calitatea, independența și eficiența sistemului judiciar românesc rămân o îngrijorare. În 2013, independența justiției a continuat să fie contestată prin atacuri motivate politic, interferențe politice în numirile în funcții-cheie și lipsă de respect pentru deciziile judecătorești”, arată oficialii europeni, care mai atrag atenția asupra impactului stării justiției românești asupra mediului de afaceri. “Lipsa de coerentă a deciziilor judecătorești și lipsa de predictibilitate în interpretarea legii rămân iritanți majori pentru comunitatea de afaceri. Mai mult, instanțele de judecată și organele de urmărire penală continuă să se lupte cu sarcini de lucru foarte mari. Corupția, atât de nivel mic cât și cea politică, rămâne o problemă sistemica în România”, avertizează evaluatorii de la CE. Recomandările specifice pentru fiecare ţară În acest an, au fost făcute recomandări pentru 26 de ţări (cu excepţia Greciei şi Ciprului unde încă sunt implementate programe de ajustare economică). Acestea reflectă progresele realizate de la ultimele recomandări din 2013, care se pare că au dat rezultate pozitive. Creşterea a revenit, inclusiv în majoritatea ţărilor afectate de criză. Doar economia Ciprului şi a Croaţiei sunt aşteptate să se contracte în acest an, şi până în 2015, în rest toate economiile din UE sunt aşteptate să fie în creştere din nou. Finanţele publice continuă să se îmbunătăţească. În 2014, deficitul bugetar agregat din ţările UE este aşteptat să scadă sub limit de 3% din PIB, pentru prima dată de când a lovit criza. Comisia Europeană recomandă ca Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Slovacia şi Olanda să iasă din procedura de deficit exesiv, astfel că numărul ţărilor aflate încă în această situaţie va ajunge la 11 (de la 24 în 2011). Reformele din ţările cele mai vulnerabile dau roade. Irlanda a ieşit din programul de asistenţă financiară în decembrie 2013, Spania în ianuarie 2014 şi Portugalia în mai 2014. Grecia este prognozată pentru a reveni la o creştere economică în 2014, în timp ce situaţia din Cipru s-a stabilizat. Graţie determinării pentru urmărirea hotărâtă a reformelor economice, Letonia a fost capabilă să adere la moneda euro în luna ianuarie. Reechilibrarea are loc, cu poziţii de cont curent îmbunătăţindu-se în mai multe ţări din zona euro. În martie 2014, pentru prima dată de când a fost introduse procedurile dezechilibrelor macro-economice, Comisia a ajuns la concluzia că două ţări (Danemarca şi Malta), nu se mai confruntă cu dezechilibre, iar Spania nu mai este într-o situaţie de dezechilibru excesiv. Reforme majore pentru a îmbunătăţi capacitatea de rezistenţă a pieţei forţei de muncă au fost introduse în mai multe state membre, printre care Spania, Portugalia, Italia şi Franţa. Cu toate acestea, deoarece redresarea este încă inegală şi fragilă, reformele structurale ale economiilor nostre trebuie să continue, în special pentru a combate rata ridicată a şomajului, inegalităţii şi sărăciei. Criza a avut un impact puternic şi de durată la nivelul şomajului în UE, care au rămas în mod dramatic la 10,8% în 2013, cu diferenţe variind de la 4,9% în Austria la 27,3% în Grecia. Acest lucru necesită reforme continue ale politicilor de ocupare a forţei de muncă, precum şi o acoperire îmbunătăţită şi performanţă a sistemelor de educaţie şi de protecţie socială. O atenţie deosebită este acordată în recomandările pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor, în special prin punerea în aplicare a unei garanţii pentru tineret. Pentru trecerea la impozitarea ”prietenoasă” a locurilor de muncă, multe ţări s-au bazat pe creşteri de taxe, mai degrabă decât pe reduceri de cheltuieli în timpul crizei şi a creşterii povarei fiscale. Pentru că există un loc limitat pentru manevre atunci când vine vorba de finanţele publice, o serie de recomandări se concentrează pe trecerea de la impozitareaa muncii la impozitele pe proprietate, de consum de mediu, pentru a consolida respectarea taxelor fiscale şi lupta împotriva fraudei fiscale. În ce privește stimularea investiţiilor private, finanţarea băncilor rămâne restrânsă în Italia, Grecia, Spania, Lituania, Slovenia, Croaţia şi Cipru, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Recomandările indică o nevoie de a stabiliza şi mai mult sectorul bancar şi de a susţine forme alternative de finanţare – de exemplu, schemele de garantare a împrumuturilor sau obligaţiunilor corporative. Progresele înregistrate în domeniul reformelor structurale în sectoarele-cheie rămân limitate, comparativ cu 2013. O serie de recomandări în acest an duc la continuarea reformelor în infrastructura sectorului de servicii, energie şi transport, sistemele R&D şi a dreptului concurenţei. În domeniul reducerii datoriilor, având în vedere acumularea de deficite de peste timp, datoria publică se estimează a atinge un vârf în acest an, după care urmează o traiectorie descendentă, în special în Belgia, Irlanda, Grecia, Spania, Italia, Cipru şi Portugalia, în cazul în care rămâne pest 100% din PIB. Provocarea finanţelor publice este de a gestiona costurile de îmbătrânire – în special pensii şi asistenţă medicală – şi de a păstra cheltuielile care favorizează creşterea economică în educaţie, cercetare şi inovare. Decizii bugetare Comisia Europeană a recomandat Consiliului de Miniştri al UE să închidă procedura de deficit excesiv (PDE) pentru şase ţări: Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Olanda şi Slovacia. De asemenea, CE a ajuns la concluzia că Polonia şi Croaţia au luat măsuri eficiente ca răspuns la recomandările Consilului către ţările aflate în cadrul procedurii de deficit excesiv. Printre provocările majore ale României rămân combaterea corupţiei şi scăderea veniturilor populaţiei. Rezistenţa puternică la măsurile de combatere a corupţiei, frauda fiscală, scăderea veniturilor gospodăriilor, creşterea inegalităţilor în materie de venituri şi capacitatea redusă a administraţiei publice de a elabora politici rămân provocări majore pentru România, avertizează Comisia Europeană. Recomandările specifice fiecărei ţări vor fi discutate de liderii UE şi miniştrii UE în luna iunie. Acestea vor fi adoptate în mod formal de către Consiliul miniştrilor de finanţe ai UE la data de 8 iulie. Apoi va rămâne la latitudinea statelor membre de a pune în aplicare recomandările prin luarea lor în calcul în cadrul elaborării bugetelor naţionale şi a altor politici relevante pentru anul 2015. Recomandările din cadrul Pactului de stabilitate şi de creştere vor fi discutate şi adoptate la Consiliul miniştrilor de finanţe al UE la 20 iunie.