Valoarea proiectelor reziliate la iniţiativa beneficiarilor de fonduri UE prin PNDR se apropie de un miliard de euro - AFIR
Valoarea proiectelor reziliate la iniţiativa beneficiarilor de fonduri europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 - 2013 din cauza lipsei de cofinanţare se apropie de un miliard de euro, dintr-un total de 1,2 miliarde de euro, a declarat, joi, pentru Agerpres, directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, David Eugen Popescu.
'La ora actuală, vorbim de sute de proiecte reziliate pe PNDR 2007 - 2013, în valoare de 1,2 miliarde de euro, iar din această sumă aproape un miliard de euro reprezintă proiectele reziliate din iniţiativa fermierilor, iar restul din cauza unor nereguli, dar la iniţiativa agenţiei. Cele mai mari probleme au fost pe măsura 112 şi 123 privind investiţiile în ferme şi în procesare care, de fapt, presupun investiţii de valoare mai mare, dar şi o cofinanţare proprie consistentă şi din punct de vedere procentual, dar şi în valoare absolută. Cred că sunt câteva sute de proiecte, în jur de 500 de milioane de euro pe măsura 123 şi peste 400 de milioane de euro pe 112', a precizat Popescu.
Acesta a precizat că peste 90% din proiectele reziliate din iniţiativa fermierilor erau neîncepute sau în faze incipiente, iar principalele probleme au fost legate de lipsa finanţărilor proprii pentru pregătirea proiectelor, respectiv pentru consultanţă sau pentru dobândirea unor documentaţii tehnice, ţinând cont de faptul că pe aceste două măsuri valoarea medie a unui proiect este de circa un milion de euro, scrie Agerpres.
'Majoritatea problemelor a fost legată de lipsa cofinanţării. Sunt proiecte în fază incipientă sau neîncepute. Au mers pe la bănci să caute finanţare şi, negăsind, au ajuns la concluzia că ar trebui să rezilieze proiectul. Doar în proporţie de 10% sunt proiecte reziliate ajunse într-o anumită fază de realizare', a explicat Popescu.
Acesta a anunţat că, până la sfârşitul lunii iulie, AFIR va publica pe site-ul propriu un ghid orientativ privind condiţiile artificiale, care va veni în ajutorul beneficiarilor, pentru a şti indicatorii în care se încadrează pe noul PNDR 2014 - 2020.
'Vrem să fie o orientare pentru beneficiari pentru a vedea dacă se încadrează în anumiţi indicatori şi pentru a nu avea probleme ulterioare. Ghidul este o iniţiativă a noastră, a AFIR. Vrem să vină în sprijinul fermierilor, deoarece Comisia Europeană a cerut să combatem aceste condiţii artificiale, mai ales că a şi făcut verificări excesive în România privind condiţiile artificiale. România a cerut alături de alte state o normă emisă de Comisie sau un act legislativ, o directivă care să identifice aceste situaţii artificiale, însă Comisia a refuzat categoric să emită un astfel de document motivând că o situaţie de condiţii artificiale ţine în mare parte de context, de persoanele implicate etc. Pe de altă parte, Comisia a făcut un ghid pentru instituţiile care se ocupă de implementarea proiectelor, dar care este greoi pentru fermieri. Noi vrem să facem un ghid mai complex şi care să surprindă mult mai multe posibilităţi şi să depăşească aceste noţiuni abstracte ale CE', a adăugat Popescu.
Şeful AFIR a fost prezent, joi, la o dezbatere organizată de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor privind noul PNDR şi cofinanţarea măsurilor şi submăsurilor din program.
Comisia Europeană a transmis României pe 26 mai decizia oficială de aprobare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 prin care ţara are alocată o sumă totală de 9,363 miliarde de euro, din care peste 8 miliarde de euro reprezintă fonduri europene, iar 1,347 miliarde de euro contribuţia naţională.
Noul program destinat dezvoltării agriculturii cuprinde 15 măsuri de finanţare, iar creşterea productivităţii agroalimentare şi integrarea producţiei naţionale în lanţuri alimentare reprezintă cele două obiective majore urmărite în document.
'La ora actuală, vorbim de sute de proiecte reziliate pe PNDR 2007 - 2013, în valoare de 1,2 miliarde de euro, iar din această sumă aproape un miliard de euro reprezintă proiectele reziliate din iniţiativa fermierilor, iar restul din cauza unor nereguli, dar la iniţiativa agenţiei. Cele mai mari probleme au fost pe măsura 112 şi 123 privind investiţiile în ferme şi în procesare care, de fapt, presupun investiţii de valoare mai mare, dar şi o cofinanţare proprie consistentă şi din punct de vedere procentual, dar şi în valoare absolută. Cred că sunt câteva sute de proiecte, în jur de 500 de milioane de euro pe măsura 123 şi peste 400 de milioane de euro pe 112', a precizat Popescu.
Acesta a precizat că peste 90% din proiectele reziliate din iniţiativa fermierilor erau neîncepute sau în faze incipiente, iar principalele probleme au fost legate de lipsa finanţărilor proprii pentru pregătirea proiectelor, respectiv pentru consultanţă sau pentru dobândirea unor documentaţii tehnice, ţinând cont de faptul că pe aceste două măsuri valoarea medie a unui proiect este de circa un milion de euro, scrie Agerpres.
'Majoritatea problemelor a fost legată de lipsa cofinanţării. Sunt proiecte în fază incipientă sau neîncepute. Au mers pe la bănci să caute finanţare şi, negăsind, au ajuns la concluzia că ar trebui să rezilieze proiectul. Doar în proporţie de 10% sunt proiecte reziliate ajunse într-o anumită fază de realizare', a explicat Popescu.
Acesta a anunţat că, până la sfârşitul lunii iulie, AFIR va publica pe site-ul propriu un ghid orientativ privind condiţiile artificiale, care va veni în ajutorul beneficiarilor, pentru a şti indicatorii în care se încadrează pe noul PNDR 2014 - 2020.
'Vrem să fie o orientare pentru beneficiari pentru a vedea dacă se încadrează în anumiţi indicatori şi pentru a nu avea probleme ulterioare. Ghidul este o iniţiativă a noastră, a AFIR. Vrem să vină în sprijinul fermierilor, deoarece Comisia Europeană a cerut să combatem aceste condiţii artificiale, mai ales că a şi făcut verificări excesive în România privind condiţiile artificiale. România a cerut alături de alte state o normă emisă de Comisie sau un act legislativ, o directivă care să identifice aceste situaţii artificiale, însă Comisia a refuzat categoric să emită un astfel de document motivând că o situaţie de condiţii artificiale ţine în mare parte de context, de persoanele implicate etc. Pe de altă parte, Comisia a făcut un ghid pentru instituţiile care se ocupă de implementarea proiectelor, dar care este greoi pentru fermieri. Noi vrem să facem un ghid mai complex şi care să surprindă mult mai multe posibilităţi şi să depăşească aceste noţiuni abstracte ale CE', a adăugat Popescu.
Şeful AFIR a fost prezent, joi, la o dezbatere organizată de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor privind noul PNDR şi cofinanţarea măsurilor şi submăsurilor din program.
Comisia Europeană a transmis României pe 26 mai decizia oficială de aprobare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 prin care ţara are alocată o sumă totală de 9,363 miliarde de euro, din care peste 8 miliarde de euro reprezintă fonduri europene, iar 1,347 miliarde de euro contribuţia naţională.
Noul program destinat dezvoltării agriculturii cuprinde 15 măsuri de finanţare, iar creşterea productivităţii agroalimentare şi integrarea producţiei naţionale în lanţuri alimentare reprezintă cele două obiective majore urmărite în document.
Comentarii
Trimiteți un comentariu