Orban: “Ca să nu pierdem banii UE trebuie să cheltuim până în 2013 6,7 mld. euro. Vă daţi seama cât de dificil va fi?”
Ministrul afacerilor europene Leonard Orban reiterează că printre obiectivele pe care şi le-a fixat în calitate de ministru se află atingerea unei rate de absorbţie a fondurilor europene de minimum 20% până în 2013 (4 mld. euro din totalul de 19,6 mld. euro alocaţi pentru fondurile structurale între 2007 şi 2013), susţinând că, altminteri, miliarde de euro ar putea fi pierduţi de România.
"Mi-am fixat obiectiv o rată de absorbţie de minimum 20%. Dacă nu atingem minimum 20%, în 2013 riscul ar fi enorm de a pierde câteva miliarde de euro", a declarat ieri Orban la conferinţa "Mediafax Talks About European Funds".
El a precizat că România a cheltuit până în prezent în cadrul politicii de coeziune circa 716 milioane de euro, echivalentul unei rate de absorbţie de 3,7%.
Săptămâna trecută, Anton Schrag, responsabilul pentru România al Directoratului General pentru Politici Regionale din cadrul Comisiei Europene, a avertizat autorităţile române că din decembrie 2012 curge data limită dincolo de care banii neatraşi de la Uniunea Europeană nu vor mai putea fi folosiţi. România ar trebui ca în perioada amintită să cheltuiească 6 mld. euro, ca să nu piardă niciun euro, a avertizat el.
De ce se pot pierde aceşti bani?
Potrivit mecanismelor folosite cu toate statele europene, regula spune că banii pot fi folosiţi până în anul al treilea de la punerea lor la dispoziţie.
Adică dacă sumele acordate într-un an nu sunt cheltuite până la sfârşitul anului N plus 3, sumele se pierd.
"Ar trebui să cheltuim numai în 2013 aproximativ 6,7 miliarde de euro. Vă daţi seama cât de dificil va fi acest lucru? Tocmai de aceea va trebui să avem spre sfârşitul anului viitor un minim 20%, ceea ce înseamnă aproximativ 3,8 miliarde de euro. Este un obiectiv foarte ambiţios, dar pe care noi considerăm că îl putem atinge. Dacă nu îl vom atinge, atunci vom vorbi de rate de absorbţie sub 50% pe întreaga perioadă de alocare care se încheie în 2013", a spus Orban.
Rata de contractare a fondurilor este în prezent de 59%, dar cea de cheltuire efectivă a lor este de sub 4%.
Nici perspectivele viitoare nu sunt văzute în culori prea vii de Orban. El a susţinut că există riscul ca sumele pe care România le va putea accesa în următoarea perspectivă financiară 2014 - 2020 să fie reduse.
"Şi sunt state membre care doresc să reducă substanţial bugetul pentru viitoarea perioadă financiară (2014-2020). Probabil victima - dacă se va întâmpla aşa ceva - va fi politica de coeziune (legată de modul de accesare a fondurilor structurale - n.red.). Dacă se va întâmpla aşa, sumele pe care o să putem să le accesăm în perspectiva financiară viitoare vor fi reduse", a spus Orban.
Pe de altă parte, Gabriel Friptu, directorul general al Autorităţii de Management al Programului Operaţional Regional (POR) a arătat că proiectele contractate prin POR au o valoare de 4,5 mld. euro, peste bugetul alocat, de 4,4 mld. euro, iar plăţile realizate, rambursări şi prefinanţări, sunt de circa un miliard de euro.
Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank, a susţinut că autorităţile de management şi Ministerul Afacerilor Europene trebuie să aibă posibilitatea să verifice preţurile la care sunt realizate proiecte similare din fonduri europene, deoarece în unele cazuri diferenţele între acestea sunt foarte mari.
"Am avut o situaţie în care am constatat că acelaşi proiect făcut la Arad, clonat la Suceava, să coste de cinci ori mai mult, lucru care mi-a fost sesizat pornind de la o garanţie. Proiectul de la Arad costa 3,5 milioane de lei, iar cel din Suceava 18 mil. lei. Am verificat şi proiectele făceau acelaşi lucru, dar cu bani mult mai mulţi", a spus Gheţea. "Astfel, se rezolvă şi problema garanţiilor dacă creditul (pentru cofinanţarea proiectelor cerute de beneficiari - n.n.) este calibrat corect", a arătat Gheţea.
Cătălina Meliţă, directorul general alPOS CEE-Programul Operaţional Sectorial "Creşterea Competitivităţii Economice", a admis că rezonabilitatea costurilor este foarte greu de aplicat deşi este o noţiune introdusă în legislaţie.
Ce spune ministrul fondurilor UE
Am printre obiective o rată de absorbţie de minimum 20% (sub 4% în prezent) până în 2013
Dacă nu vom atinge această ţintă, atunci vom vorbi de rate de absorbţie sub 50% pe întreaga perioadă de alocare care se încheie în 2013.
În 2013 ne vom confrunta cu riscul enorm de a pierde câteva miliarde de euro.
Ar trebui să cheltuim numai în 2013 aproximativ 6,7 miliarde de euro, ceea ce este enorm.
Rata de contractare a fondurilor este în prezent de 59%, care de cheltuire efectivă a lor este de sub 4%.
Există riscul ca sumele pe care România le va putea accesa în următoarea perspectivă financiară 2014 - 2020 să fie reduse.
Nu mă gândesc să schimb acum conducerea autorităţilor de management.
Proiectele care implică achiziţii publice, verificate; vor fi corecţii ce vor genera discuţii.
Rata de absorbţie a fondurilor europene nu s-a îmbunătăţit, creşterea maximă în ultimele luni a fost 0,2%.
sursa
"Mi-am fixat obiectiv o rată de absorbţie de minimum 20%. Dacă nu atingem minimum 20%, în 2013 riscul ar fi enorm de a pierde câteva miliarde de euro", a declarat ieri Orban la conferinţa "Mediafax Talks About European Funds".
El a precizat că România a cheltuit până în prezent în cadrul politicii de coeziune circa 716 milioane de euro, echivalentul unei rate de absorbţie de 3,7%.
Săptămâna trecută, Anton Schrag, responsabilul pentru România al Directoratului General pentru Politici Regionale din cadrul Comisiei Europene, a avertizat autorităţile române că din decembrie 2012 curge data limită dincolo de care banii neatraşi de la Uniunea Europeană nu vor mai putea fi folosiţi. România ar trebui ca în perioada amintită să cheltuiească 6 mld. euro, ca să nu piardă niciun euro, a avertizat el.
De ce se pot pierde aceşti bani?
Potrivit mecanismelor folosite cu toate statele europene, regula spune că banii pot fi folosiţi până în anul al treilea de la punerea lor la dispoziţie.
Adică dacă sumele acordate într-un an nu sunt cheltuite până la sfârşitul anului N plus 3, sumele se pierd.
"Ar trebui să cheltuim numai în 2013 aproximativ 6,7 miliarde de euro. Vă daţi seama cât de dificil va fi acest lucru? Tocmai de aceea va trebui să avem spre sfârşitul anului viitor un minim 20%, ceea ce înseamnă aproximativ 3,8 miliarde de euro. Este un obiectiv foarte ambiţios, dar pe care noi considerăm că îl putem atinge. Dacă nu îl vom atinge, atunci vom vorbi de rate de absorbţie sub 50% pe întreaga perioadă de alocare care se încheie în 2013", a spus Orban.
Rata de contractare a fondurilor este în prezent de 59%, dar cea de cheltuire efectivă a lor este de sub 4%.
Nici perspectivele viitoare nu sunt văzute în culori prea vii de Orban. El a susţinut că există riscul ca sumele pe care România le va putea accesa în următoarea perspectivă financiară 2014 - 2020 să fie reduse.
"Şi sunt state membre care doresc să reducă substanţial bugetul pentru viitoarea perioadă financiară (2014-2020). Probabil victima - dacă se va întâmpla aşa ceva - va fi politica de coeziune (legată de modul de accesare a fondurilor structurale - n.red.). Dacă se va întâmpla aşa, sumele pe care o să putem să le accesăm în perspectiva financiară viitoare vor fi reduse", a spus Orban.
Pe de altă parte, Gabriel Friptu, directorul general al Autorităţii de Management al Programului Operaţional Regional (POR) a arătat că proiectele contractate prin POR au o valoare de 4,5 mld. euro, peste bugetul alocat, de 4,4 mld. euro, iar plăţile realizate, rambursări şi prefinanţări, sunt de circa un miliard de euro.
Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank, a susţinut că autorităţile de management şi Ministerul Afacerilor Europene trebuie să aibă posibilitatea să verifice preţurile la care sunt realizate proiecte similare din fonduri europene, deoarece în unele cazuri diferenţele între acestea sunt foarte mari.
"Am avut o situaţie în care am constatat că acelaşi proiect făcut la Arad, clonat la Suceava, să coste de cinci ori mai mult, lucru care mi-a fost sesizat pornind de la o garanţie. Proiectul de la Arad costa 3,5 milioane de lei, iar cel din Suceava 18 mil. lei. Am verificat şi proiectele făceau acelaşi lucru, dar cu bani mult mai mulţi", a spus Gheţea. "Astfel, se rezolvă şi problema garanţiilor dacă creditul (pentru cofinanţarea proiectelor cerute de beneficiari - n.n.) este calibrat corect", a arătat Gheţea.
Cătălina Meliţă, directorul general alPOS CEE-Programul Operaţional Sectorial "Creşterea Competitivităţii Economice", a admis că rezonabilitatea costurilor este foarte greu de aplicat deşi este o noţiune introdusă în legislaţie.
Ce spune ministrul fondurilor UE
Am printre obiective o rată de absorbţie de minimum 20% (sub 4% în prezent) până în 2013
Dacă nu vom atinge această ţintă, atunci vom vorbi de rate de absorbţie sub 50% pe întreaga perioadă de alocare care se încheie în 2013.
În 2013 ne vom confrunta cu riscul enorm de a pierde câteva miliarde de euro.
Ar trebui să cheltuim numai în 2013 aproximativ 6,7 miliarde de euro, ceea ce este enorm.
Rata de contractare a fondurilor este în prezent de 59%, care de cheltuire efectivă a lor este de sub 4%.
Există riscul ca sumele pe care România le va putea accesa în următoarea perspectivă financiară 2014 - 2020 să fie reduse.
Nu mă gândesc să schimb acum conducerea autorităţilor de management.
Proiectele care implică achiziţii publice, verificate; vor fi corecţii ce vor genera discuţii.
Rata de absorbţie a fondurilor europene nu s-a îmbunătăţit, creşterea maximă în ultimele luni a fost 0,2%.
sursa
Comentarii
Trimiteți un comentariu