Începută în anii ’80, Staţia de Epurare a Apelor Uzate Bucureşti – Glina va fi inaugurată luni. Specialiștii spun că va fi nevoie de o perioadă îndelungată pentru ca poluarea creată de deversarea apelor uzate neepurate să dispară.
Zeci de ani, toată apa de la robinetele bucureștenilor și cea provenită din industrie a ajuns în Dâmbovița fără să treacă printr-un filtru. Detergenți, dejecții, mizerie, totul ajunge în cursurile de apă din jurul Bucureștiului.
Dâmbovița este murdară, miroase, iar fundul apei nu se vede din cauza mizeriei.
Motivul: fiecare locuinţă din Bucureşti produce zilnic zeci de litri de apă menajeră, iar conductele reţelei de canalizare se varsă într-un adevărat râu subteran, lung de 18 kilometri.
După închiderea marilor uzine din Capitală, debitul apei din sistemul de canalizare s-a redus aproape la jumătate faţă de anul 1989, astfel că evacuarea dejecțiior s-a produs tot mai greu. Așa că, în subteran s-au format zeci de insule din mâl, cârpe, tampoane și alte deșeuri, chiar prezervative.
Apa Nova, compania care gestionează sistemul de apă care ajunge în casele bucureștenilor, a angajat o firmă pentru a stabili ce se află în canalele care preiau apa uzată. Specialiștii au găsit și o soluție pentru curățarea canalelor: pomparea din Lacul Morii a mai multor jeturi de apă sub presiune. După aceea, în tunele se vor monta valve care vor putea închide complet anumiţe porţiuni din canale.
Municipalitatea dă vina pe Revoluție
În anii ’80 a început construcţia Staţiei de Epurare care nu a fost finalizată din cauza evenimentelor din 1989, susțin reprezentanții Primăriei Capitalei, adică din cauza Revoluției.
În anul 2002, reprezentanţii Comisiei Europene şi cei ai Ministerului Mediului din România au hotărât ca prioritate numărul 1 pentru combaterea poluării şi refacerea mediului înconjurator să fie construcţia unei staţii de epurare a apelor uzate pentru Bucureşti. În acest sens, în anul 2004, s-a semnat Memorandumul de Finanţare între Comisia Europeană şi Guvernul României prin care s-au alocat fondurile nerambursabile
Și pentru că Municipalitatea nu are bani ca să achite împrumutul luat pentru a construi Stația, fiecare bucureștean va plăti o taxă de ape uzate, 10 bani pe lună, până când lucrarea va fi achitată.
Reabilitarea staţiei de epurare a costa aproximativ 108 milioane de euro şi a fost finanţată din surse multiple: 9,93% dintr-un împrumut contractat cu BEI, 11,97% dintr-un împrumut contractat cu BERD, 3,48% de la bugetul de stat şi 54,62% din fonduri ISPA.
sursa
Zeci de ani, toată apa de la robinetele bucureștenilor și cea provenită din industrie a ajuns în Dâmbovița fără să treacă printr-un filtru. Detergenți, dejecții, mizerie, totul ajunge în cursurile de apă din jurul Bucureștiului.
Dâmbovița este murdară, miroase, iar fundul apei nu se vede din cauza mizeriei.
Motivul: fiecare locuinţă din Bucureşti produce zilnic zeci de litri de apă menajeră, iar conductele reţelei de canalizare se varsă într-un adevărat râu subteran, lung de 18 kilometri.
După închiderea marilor uzine din Capitală, debitul apei din sistemul de canalizare s-a redus aproape la jumătate faţă de anul 1989, astfel că evacuarea dejecțiior s-a produs tot mai greu. Așa că, în subteran s-au format zeci de insule din mâl, cârpe, tampoane și alte deșeuri, chiar prezervative.
Apa Nova, compania care gestionează sistemul de apă care ajunge în casele bucureștenilor, a angajat o firmă pentru a stabili ce se află în canalele care preiau apa uzată. Specialiștii au găsit și o soluție pentru curățarea canalelor: pomparea din Lacul Morii a mai multor jeturi de apă sub presiune. După aceea, în tunele se vor monta valve care vor putea închide complet anumiţe porţiuni din canale.
Municipalitatea dă vina pe Revoluție
În anii ’80 a început construcţia Staţiei de Epurare care nu a fost finalizată din cauza evenimentelor din 1989, susțin reprezentanții Primăriei Capitalei, adică din cauza Revoluției.
În anul 2002, reprezentanţii Comisiei Europene şi cei ai Ministerului Mediului din România au hotărât ca prioritate numărul 1 pentru combaterea poluării şi refacerea mediului înconjurator să fie construcţia unei staţii de epurare a apelor uzate pentru Bucureşti. În acest sens, în anul 2004, s-a semnat Memorandumul de Finanţare între Comisia Europeană şi Guvernul României prin care s-au alocat fondurile nerambursabile
Și pentru că Municipalitatea nu are bani ca să achite împrumutul luat pentru a construi Stația, fiecare bucureștean va plăti o taxă de ape uzate, 10 bani pe lună, până când lucrarea va fi achitată.
Reabilitarea staţiei de epurare a costa aproximativ 108 milioane de euro şi a fost finanţată din surse multiple: 9,93% dintr-un împrumut contractat cu BEI, 11,97% dintr-un împrumut contractat cu BERD, 3,48% de la bugetul de stat şi 54,62% din fonduri ISPA.
sursa
Comentarii
Trimiteți un comentariu