Romania Rurala dupa 2014 - Cum imbunatatim finantarea dezvoltarii rurale in urmatorul exercitiu financiar?

“Daca asociere nu e, nimic nu e”, a declarat Ciprian Aplic, reprezentant al DG AGRI, la conferinta “Romania Rurala dupa 2014”, organizata de Fundatia Civitas pentru Societatea Civila, cu sprijinul Structural Consulting ™ Group - www.fonduri-structurale.ro - www.proiecte-structurale.ro, in cadrul targului INDAGRA 2013.

Afirmatia vine in contextul in care reticenta producatorilor si procesatorilor din domeniul agricol de a se asocia si de a se integra in retele la nivel regional sau national constituie, inca, o provocare in dezvoltarea mediului rural si absorbtia finantarilor disponibile prin Programul National de Dezvoltare Rurala.

Romania este, de altfel, ultimul stat membru UE care a infiintat o retea de sprijin a Grupurilor de Actiune Locala din mediul rural. Astfel, Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala (RNDR) a fost infiintata in 2012, avand ca membri GAL-urile create prin programul LEADER. In mod paradoxal, Romania este si primul stat care a interupt functionarea RNDR, in urma rezilierii, in iunie 2013, a contractului cu firma spaniola Innovacion y Desarrollo Local, care administra Unitatea de Sprijin a Retelei incepand cu noiembrie 2012.

Cum sustinem dezvoltarea rurala in 2014-2020?

"Daca in 2007-2013 am creat forme asociative, important este ca toate acestea sa isi gaseasca continuare in perioada 2014-2020", a adaugat reprezentantul DG AGRI cu privire la urmatorul exercitiu financiar. Totusi, 2014 nu va fi un an al depunerilor de proiecte. “Viitoarea programare nu va incepe cu depuneri de proiecte. 2014 e un an hotarator pentru elaborarea, aprobarea si publicarea in Jurnalul Oficial al UE a tuturor actelor subsecvente perioadei 2014-2020", a explicat Ciprian Alic.

Conform lui Vasile Deac, reprezentant al retelei RuralNET, importanta pentru perioada 2014-2020 nu este doar “absorbtia fondurilor in orice situatie, cu orice riscuri”, ci, mai ales, evaluarea impactului masurilor de finantare asupra beneficiarilor. “Pana la urma, obiectivul nostru este sa rezolvam nevoi, probleme ale beneficiarilor si oamenilor de rand”, a adaugat Vasile Deac.

Aceasta este, de altfel, si pozitia exprimata de Marton Balogh, director regional al Fundatiei Civitas, care a subliniat ca atat in cazul investitiilor “soft” (in oameni), cat si in cel al investitiilor “hard” (de infrastructura), rezultatele ar trebui evaluate in functie de imbunatatirea calitatii vietii si nu pe baza unor indicatori fizici.

Alte propuneri avansate de participantii la conferinta pentru imbunatatirea implementarii fondurilor disponibile in Romania prin PAC au vizat:

• recompensarea GAL-urilor care au inregistrat performante in exercitiul financiar anterior, prin suplimentarea fondurilor disponibile pentru perioada urmatoare;
• investitiile in mediul de afaceri sa fie prioritare celor in infrastructura, intrucat dezvoltarea sectorului privat va genera, in cele din urma, crestere economica si implicit resurse pentru dezvoltarea si extinderea infrastructurii publice locale.

Masura in care fondurile europene aduc o contributie reala la dezvoltarea zonelor rurale ramane, insa, o problema controversata. Adrian Miroiu-Lamba, director in cadrul Asociatiei Comunelor din Romania (ACoR), considera ca fondurile europene si-au adus deja contributia la dezvoltarea rurala, stimuland tinerii sa repopuleze satele si sa dezvolte noi afaceri in mediul rural.

Pe de alta parte, in pofida implementarii de proiecte cu finantare externa, decalajele dintre regiuni raman semnificative. “Fondurile UE se incadreaza in categoria politicilor publice de tip redistributiv, ele redistribuind bunastare. Din pacate, insa, fondurile europene nu si-au atins scopul nici in Romania, nici in alte tari europene, fiind dovedit ca decalajele dintre zonele sarace si mai bogate, in loc sa scada, cresc”, a adaugat Marton Balogh.

The original article may still be available at http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=Stiri&eID=14008