Micii, brânzeturile, berea și vinul românesc au fost "vedete" în Parlamentul European, unde peste 100 de reprezentanți din țările membre UE au participat, joi, la o conferință referitoare la promovarea produselor cu tradiție, urmată de o degustare de produse tradiționale românești.
"Am dorit să facem un eveniment în Parlamentul European în care să poată fi degustat micul românesc care a primit 'undă vede' în 25 iunie pentru comercializarea pe piața europeană. Micii românești sunt foarte apreciați nu numai în Spania și Italia, unde sunt comunități mari de români, ci și în alte țări europene și, de aceea, cred că pot deveni un brand european, nu doar național", a declarat, joi, pentru AGERPRES, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Daniel Botănoiu.
Acesta a precizat că peste 100 de oficiali europeni au participat la masa tradițională românească din Parlamentul European, în condițiile în care, vineri, 5 septembrie, va avea loc Reuniunea extraordinară a Consiliului Uniunii Europene (Agricultură și Pescuit) pe tema interdicției impuse de Federația Rusă asupra importului de produse agricole din Uniunea Europeană.
Comisia Europeană a publicat la începutul lunii iunie Regulamentul privind categoriile de carne și utilizarea anumitor aditivi alimentari în preparatele din carne, care a intrat în vigoare din 25 iunie, și prevede, printre altele, fabricarea pastei de mici după rețeta originală și comercializarea micilor realizați din aceasta pe piața națională, dar și la nivel european.
Potrivit datelor furnizate de Federația Pro Agro, în România, se consumă anual între 20.000 și 25.000 de tone de mici, ceea ce înseamnă că pe mesele românilor ajung în jur de 440 de milioane de mici.
România se află în prezent, în plin proces de reatestare a produselor tradiționale, 110 de astfel de produse primind până la data de 24 august certificarea, iar alte 119 documentații au fost respinse pentru că nu îndeplineau condițiile noii legislații din domeniu.
Data limită până când mai pot fi atestate produsele tradiționale, conform noii legislații, este 11 septembrie 2014. Acest sistem de înregistrare este unul voluntar, netaxabil și nu beneficiază de protecție națională sau comunitară.
Potrivit datelor MADR, dinamica înregistrării produselor tradiționale a crescut semnificativ în ultimii cinci ani, numărul acestora dublându-se sau chiar triplându-se în decursul unui singur an. Dacă în 2005 au fost înregistrate la MADR 280 de produse, numai în anul 2011, numărul acestora a explodat până la 1.050.
La finele lui 2013, România avea atestate 4.400 de produse tradiționale și era, probabil, țara cu cel mai mare număr de produse atestate din Uniunea Europeană.
"Am dorit să facem un eveniment în Parlamentul European în care să poată fi degustat micul românesc care a primit 'undă vede' în 25 iunie pentru comercializarea pe piața europeană. Micii românești sunt foarte apreciați nu numai în Spania și Italia, unde sunt comunități mari de români, ci și în alte țări europene și, de aceea, cred că pot deveni un brand european, nu doar național", a declarat, joi, pentru AGERPRES, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Daniel Botănoiu.
Acesta a precizat că peste 100 de oficiali europeni au participat la masa tradițională românească din Parlamentul European, în condițiile în care, vineri, 5 septembrie, va avea loc Reuniunea extraordinară a Consiliului Uniunii Europene (Agricultură și Pescuit) pe tema interdicției impuse de Federația Rusă asupra importului de produse agricole din Uniunea Europeană.
Comisia Europeană a publicat la începutul lunii iunie Regulamentul privind categoriile de carne și utilizarea anumitor aditivi alimentari în preparatele din carne, care a intrat în vigoare din 25 iunie, și prevede, printre altele, fabricarea pastei de mici după rețeta originală și comercializarea micilor realizați din aceasta pe piața națională, dar și la nivel european.
Potrivit datelor furnizate de Federația Pro Agro, în România, se consumă anual între 20.000 și 25.000 de tone de mici, ceea ce înseamnă că pe mesele românilor ajung în jur de 440 de milioane de mici.
România se află în prezent, în plin proces de reatestare a produselor tradiționale, 110 de astfel de produse primind până la data de 24 august certificarea, iar alte 119 documentații au fost respinse pentru că nu îndeplineau condițiile noii legislații din domeniu.
Data limită până când mai pot fi atestate produsele tradiționale, conform noii legislații, este 11 septembrie 2014. Acest sistem de înregistrare este unul voluntar, netaxabil și nu beneficiază de protecție națională sau comunitară.
Potrivit datelor MADR, dinamica înregistrării produselor tradiționale a crescut semnificativ în ultimii cinci ani, numărul acestora dublându-se sau chiar triplându-se în decursul unui singur an. Dacă în 2005 au fost înregistrate la MADR 280 de produse, numai în anul 2011, numărul acestora a explodat până la 1.050.
La finele lui 2013, România avea atestate 4.400 de produse tradiționale și era, probabil, țara cu cel mai mare număr de produse atestate din Uniunea Europeană.
Comentarii
Trimiteți un comentariu