România ar putea primi fonduri europene pentru vaccinarea bovinelor din exploatații împotriva 'Bluetongue'
România ar putea primi fonduri europene pentru vaccinarea bovinelor din exploatațiile comerciale împotriva 'bolii limbii albastre' (Bluetongue ) deși boala a apărut doar la animalele din gospodăriile populației, a declarat, joi, pentru AGERPRES, Vladimir Mănăstireanu, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).
Noi evaluăm posibilitatea vaccinării acestor animale, care este foarte costisitoare, deși boala nu a apărut în exploatații. Acolo se fac dezinsecții periodice. Boala a apărut la animalele din gospodăriile populației, care în perioada verii au fost la pășunat, iar insectele hematofage care transmit boala au fost foarte active. Se pot primi 100% fonduri din partea Comisiei Europene pentru vaccin și de 50% pentru manoperă, însă, restricțiile și supravegherea, indiferent dacă se vaccinează sau nu, trebuie făcute pe o perioadă de 2-3 ani, ca să fim declarați de OIE liberi de această boală. Noi trebuie să facem supraveghere, să recoltăm probe de sânge de la animale și să demonstrăm că virusul nu mai circulă în România", a explicat Vladimir Mănăstireanu.
Acesta a precizat că, pentru animalele moarte din cauza bolii, proprietarii vor primi despăgubiri, care însă nu sunt foarte ridicate comparativ cu costurile pentru efectuarea dezinsecțiilor, deplasarea specialiștilor în teritoriu și măsurile de prevenție.
"Despăgubirile pentru animalele moarte nu reprezintă o sumă foarte mare. Ele pot ajunge la cel mult la 700-800 de euro pe bovină, în funcție de rasă și de valoarea animalului și de circa 700 de lei la ovine. Sume mari de bani se alocă pentru dezinsecție, deplasarea specialiștilor în teritoriu și pentru toate măsurile de prevenție și de combatere a bolii. Toate calculele noastre arată o sumă de 3 milioane de lei, inclusiv inspecțiile pe care le facem în această perioadă în exploatații ca să vedem numărul de animale care pot să fie receptive la boală. Banii vin de la rezerva de stat, așa s-a hotărât în Comitetul național pentru situații speciale de urgență, condus de vicepremierul Oprea (Gabriel Oprea — n.r.) pentru că Autoritatea nu a prevăzut bani în buget anul acesta pentru această situație. Este pentru prima dată când a apărut această boală în România", a precizat Mănăstireanu.
Potrivit datelor ANSVSA, numărul animalelor afectate de această boală a ajuns la 347 în cele 12 județe unde au fost înregistrate focare, ceea ce reprezintă 0,011% din totalul animalelor receptive existente în aceste zone. De asemenea, au fost înregistrate și 32 de animale moarte, respectiv bovine și ovine.
Focarele unde evoluează boala limbii albastre se află în 63 de comune din județele Buzău, Vrancea, Argeș, Gorj, Vâlcea, Prahova, Ilfov, Olt, Bacău, Dolj, Botoșani și Vaslui, iar efectivele de animale receptive la boală se ridică la 3.105.756.
Șeful ANSVSA a precizat că în prezent nu există restricții în privința exportului de carne de ovine și taurine din zonele unde evoluează boala, deși există posibilitatea impunerii unor restricții pe exportul de animale vii, cum este exemplul Iordaniei.
"Încercăm să purtăm discuții cu țările terțe unde pleacă mai multe animale la export, să putem exporta carne de ovine și de taurine. Dacă țara terță impune restricții pe circulația animalelor atunci nu vor putea fi exportate, dar deocamdată nu avem nimic confirmat din țările arabe. Pe teritoriul țării animalele pot pleca, nu din focar, ci din zonele de supraveghere și de restricție și doar în anumite condiții. Zona de supraveghere se stabilește la 150 de km din jurul focarului, practic sudul și sud-estul țării intră în această zonă de supraveghere. Am comunicat celor interesați pentru că sunt condiții destul de tehnice și trebuie cunoscute de crescătorii de animale", a adăugat președintele Autorității.
Boala intră în remisie dacă insectele responsabile de răspândirea bolii nu mai sunt active, respectiv dacă temperaturile scad la 14-15 grade Celsius.
"Nu vor mai exista cazuri noi de boală la animale, dacă temperaturile scad la 14 — 15 grade Celsius pentru că insectele nu mai sunt active. Animalele care trec prin boală rămân purtătoare timp de 60 de zile și se impun măsuri pentru supraveghere. Laptele și carnea de la animalele care au trecut prin boală se pot consuma, respectându-se bineînțeles timpul de așteptare pentru medicamentele de susținere. Boala nu se transmite de la animal la om, nici prin carne sau prin produse și nici prin contact direct. De asemenea, boala nu se transmite de la animalul bolnav la animalul sănătos prin coabitare ci doar prin insecte hematofage active în această perioadă de timp", a mai spus șeful ANSVSA.
Boala limbii albastre a debutat inițial în țările din jur, în iunie în Grecia, în iulie în Bulgaria, iar în august a apărut în Turcia și în România, în momentul în care s-au schimbat direcția vântului și fronturile atmosferice, foarte probabil din Grecia sau din Bulgaria.
Pe 22 august 2014, a fost diagnosticat primul caz de 'Boala limbii albastre' (Bluetongue) în România, în județul Buzău.
Potrivit ANSVSA, această boală este produsă de un virus, care afectează rumegătoarele și se transmite doar prin înțepătura unor insecte hematofage și nu prin contact direct între animale. Boala nu se transmite la om, prin contactul direct cu animalul bolnav. De asemenea, nici laptele sau carnea provenite de la animalele bolnave nu constituie un pericol pentru sănătatea omului.
La 31 august, Ministerul Agriculturii din Iordania a anunțat că a interzis importurile de ovine și bovine din România, după ce Organizația Mondială a Sănătății Animalelor (OIE) a raportat că aici au fost depistate recent cazuri de maladie a limbii albastre, potrivit agenției Petra.
România este al doilea mare exportator de carne către Iordania, după Australia. Regatul importă anual din România între 300.000 și 400.000 de ovine și bovine. Alte importante țări exportatoare către Iordania sunt Republica Moldova, Georgia, Azerbaidjan și Sudan.
Noi evaluăm posibilitatea vaccinării acestor animale, care este foarte costisitoare, deși boala nu a apărut în exploatații. Acolo se fac dezinsecții periodice. Boala a apărut la animalele din gospodăriile populației, care în perioada verii au fost la pășunat, iar insectele hematofage care transmit boala au fost foarte active. Se pot primi 100% fonduri din partea Comisiei Europene pentru vaccin și de 50% pentru manoperă, însă, restricțiile și supravegherea, indiferent dacă se vaccinează sau nu, trebuie făcute pe o perioadă de 2-3 ani, ca să fim declarați de OIE liberi de această boală. Noi trebuie să facem supraveghere, să recoltăm probe de sânge de la animale și să demonstrăm că virusul nu mai circulă în România", a explicat Vladimir Mănăstireanu.
Acesta a precizat că, pentru animalele moarte din cauza bolii, proprietarii vor primi despăgubiri, care însă nu sunt foarte ridicate comparativ cu costurile pentru efectuarea dezinsecțiilor, deplasarea specialiștilor în teritoriu și măsurile de prevenție.
"Despăgubirile pentru animalele moarte nu reprezintă o sumă foarte mare. Ele pot ajunge la cel mult la 700-800 de euro pe bovină, în funcție de rasă și de valoarea animalului și de circa 700 de lei la ovine. Sume mari de bani se alocă pentru dezinsecție, deplasarea specialiștilor în teritoriu și pentru toate măsurile de prevenție și de combatere a bolii. Toate calculele noastre arată o sumă de 3 milioane de lei, inclusiv inspecțiile pe care le facem în această perioadă în exploatații ca să vedem numărul de animale care pot să fie receptive la boală. Banii vin de la rezerva de stat, așa s-a hotărât în Comitetul național pentru situații speciale de urgență, condus de vicepremierul Oprea (Gabriel Oprea — n.r.) pentru că Autoritatea nu a prevăzut bani în buget anul acesta pentru această situație. Este pentru prima dată când a apărut această boală în România", a precizat Mănăstireanu.
Potrivit datelor ANSVSA, numărul animalelor afectate de această boală a ajuns la 347 în cele 12 județe unde au fost înregistrate focare, ceea ce reprezintă 0,011% din totalul animalelor receptive existente în aceste zone. De asemenea, au fost înregistrate și 32 de animale moarte, respectiv bovine și ovine.
Focarele unde evoluează boala limbii albastre se află în 63 de comune din județele Buzău, Vrancea, Argeș, Gorj, Vâlcea, Prahova, Ilfov, Olt, Bacău, Dolj, Botoșani și Vaslui, iar efectivele de animale receptive la boală se ridică la 3.105.756.
Șeful ANSVSA a precizat că în prezent nu există restricții în privința exportului de carne de ovine și taurine din zonele unde evoluează boala, deși există posibilitatea impunerii unor restricții pe exportul de animale vii, cum este exemplul Iordaniei.
"Încercăm să purtăm discuții cu țările terțe unde pleacă mai multe animale la export, să putem exporta carne de ovine și de taurine. Dacă țara terță impune restricții pe circulația animalelor atunci nu vor putea fi exportate, dar deocamdată nu avem nimic confirmat din țările arabe. Pe teritoriul țării animalele pot pleca, nu din focar, ci din zonele de supraveghere și de restricție și doar în anumite condiții. Zona de supraveghere se stabilește la 150 de km din jurul focarului, practic sudul și sud-estul țării intră în această zonă de supraveghere. Am comunicat celor interesați pentru că sunt condiții destul de tehnice și trebuie cunoscute de crescătorii de animale", a adăugat președintele Autorității.
Boala intră în remisie dacă insectele responsabile de răspândirea bolii nu mai sunt active, respectiv dacă temperaturile scad la 14-15 grade Celsius.
"Nu vor mai exista cazuri noi de boală la animale, dacă temperaturile scad la 14 — 15 grade Celsius pentru că insectele nu mai sunt active. Animalele care trec prin boală rămân purtătoare timp de 60 de zile și se impun măsuri pentru supraveghere. Laptele și carnea de la animalele care au trecut prin boală se pot consuma, respectându-se bineînțeles timpul de așteptare pentru medicamentele de susținere. Boala nu se transmite de la animal la om, nici prin carne sau prin produse și nici prin contact direct. De asemenea, boala nu se transmite de la animalul bolnav la animalul sănătos prin coabitare ci doar prin insecte hematofage active în această perioadă de timp", a mai spus șeful ANSVSA.
Boala limbii albastre a debutat inițial în țările din jur, în iunie în Grecia, în iulie în Bulgaria, iar în august a apărut în Turcia și în România, în momentul în care s-au schimbat direcția vântului și fronturile atmosferice, foarte probabil din Grecia sau din Bulgaria.
Pe 22 august 2014, a fost diagnosticat primul caz de 'Boala limbii albastre' (Bluetongue) în România, în județul Buzău.
Potrivit ANSVSA, această boală este produsă de un virus, care afectează rumegătoarele și se transmite doar prin înțepătura unor insecte hematofage și nu prin contact direct între animale. Boala nu se transmite la om, prin contactul direct cu animalul bolnav. De asemenea, nici laptele sau carnea provenite de la animalele bolnave nu constituie un pericol pentru sănătatea omului.
La 31 august, Ministerul Agriculturii din Iordania a anunțat că a interzis importurile de ovine și bovine din România, după ce Organizația Mondială a Sănătății Animalelor (OIE) a raportat că aici au fost depistate recent cazuri de maladie a limbii albastre, potrivit agenției Petra.
România este al doilea mare exportator de carne către Iordania, după Australia. Regatul importă anual din România între 300.000 și 400.000 de ovine și bovine. Alte importante țări exportatoare către Iordania sunt Republica Moldova, Georgia, Azerbaidjan și Sudan.
Comentarii
Trimiteți un comentariu