Una dintre cele mai mari greşeli ale fermierilor care au vrut să acceseze fonduri structurale a fost intenţia de a obţine prea mulţi bani. Lipsa cofinanţării şi relaţia deficitară cu băncile sunt principalele motive ale eşecului în absorbţia banilor europeni la nivelul sectorului agricol românesc.
Când vorbesc despre fondurile europene, oficialii români arată ce frumoase sunt cifrele care ilustrează interesul românilor, dar apoi ridică din umeri când vine vorba de plăţile efectiv realizate. Potrivit datelor prezentate ieri de ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, la capitolul proiecte depuse stăm destul de bine: 28.000 de proiecte, în valoare totală de 53 de miliarde de euro.
Din acestea, doar 7.400 au fost aprobate, în valoare de 18,3 miliarde de euro. „Când analizăm cum se finalizează aceste proiecte, aici vedem că mai avem mult de lucru. Au fost semnate 5.700 de contracte de finanţare, în valoare de 12,8 miliarde de euro, dar s-au efectuat plăţi doar de 2,41 miliarde de euro, adică 11,9% din totalul fondurilor disponibile în perioada 2007-2013", a declarat Ialomiţianu.
Relaţie dificilă cu băncile
Una dintre cauzele acestui eşec este fapul că mulţi s-au înghesuit să ceară sume cât mai mari din banii europeni, după care au realizat că astfel de proiecte uriaşe sunt o pălărie prea mare pentru ei, prin urmare au fost nevoiţi să renunţe, susţine ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără. „Boala începutului a fost aceea că toată lumea a fugit să obţină proiecte mari. Acestea arătau bine, dar după ce au fost analizate s-a văzut că nu se pot implementa şi a rezultat un grad mare de renunţare", a spus Tabără, ieri, în cadrul unui seminar pe această temă organizat de ziarul „Bursa".
Întrucât proiectele erau foarte mari, la fel a fost şi nevoia de cofinanţare. Tabără a adăugat că o altă mare greşeală din acest film al absorbţiei fondurilor comunitare a fost comunicarea deficitară dintre beneficiari şi bănci. „Nu a existat o relaţie normală între aceştia. Totodată, ne-am întâlnit cu situaţii când beneficiarii au cunoscut foarte puţin sau deloc etapele pe care trebuie să le parcurgă", a precizat ministrul.
Importul de alimente, o mare greşeală
„Ani de zile am dezvoltat în România o piaţă închisă. A fost o greşeală capitală să importăm produse agro-alimentare, într-un sistem ghidat după principiul «să producem doar ceea ce ne trebuie pe masă»", a mai spus Tabără. Prezent la acelaşi eveniment, Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank, a ţinut să sublinieze interesul băncilor pentru cofinanţarea proiectelor din bani europeni, în special ale celor din agricultură. „Noi finanţăm orice e legat de agricultură. Ca bancher privat, sunt îngrijorat când văd interesul arătat şi de celelalte bănci, dar nu suntem pasivi. Pregătim produse pentru a ne menţine ritmul început acum doi ani în finanţarea acestui domeniu", a punctat Gheţea.
Pentru a ilustra cât mai bine rolul agriculturii, el a amintit câteva momente istorice când acest domeniu a fost crucial pentru relansarea economică. „Să ne aducem aminte că Micul Paris a fost construit din banii obţinuţi de negustori după ce au vândut grâul la bursa de la Brăila, iar, din 1964, România şi-a plătit datoriile către URSS prin grâne şi petrol", a adăugat oficialul CEC Bank.
>>> Excesul de bani europeni dăunează grav afacerilor
Când vorbesc despre fondurile europene, oficialii români arată ce frumoase sunt cifrele care ilustrează interesul românilor, dar apoi ridică din umeri când vine vorba de plăţile efectiv realizate. Potrivit datelor prezentate ieri de ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, la capitolul proiecte depuse stăm destul de bine: 28.000 de proiecte, în valoare totală de 53 de miliarde de euro.
Din acestea, doar 7.400 au fost aprobate, în valoare de 18,3 miliarde de euro. „Când analizăm cum se finalizează aceste proiecte, aici vedem că mai avem mult de lucru. Au fost semnate 5.700 de contracte de finanţare, în valoare de 12,8 miliarde de euro, dar s-au efectuat plăţi doar de 2,41 miliarde de euro, adică 11,9% din totalul fondurilor disponibile în perioada 2007-2013", a declarat Ialomiţianu.
Relaţie dificilă cu băncile
Una dintre cauzele acestui eşec este fapul că mulţi s-au înghesuit să ceară sume cât mai mari din banii europeni, după care au realizat că astfel de proiecte uriaşe sunt o pălărie prea mare pentru ei, prin urmare au fost nevoiţi să renunţe, susţine ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără. „Boala începutului a fost aceea că toată lumea a fugit să obţină proiecte mari. Acestea arătau bine, dar după ce au fost analizate s-a văzut că nu se pot implementa şi a rezultat un grad mare de renunţare", a spus Tabără, ieri, în cadrul unui seminar pe această temă organizat de ziarul „Bursa".
Întrucât proiectele erau foarte mari, la fel a fost şi nevoia de cofinanţare. Tabără a adăugat că o altă mare greşeală din acest film al absorbţiei fondurilor comunitare a fost comunicarea deficitară dintre beneficiari şi bănci. „Nu a existat o relaţie normală între aceştia. Totodată, ne-am întâlnit cu situaţii când beneficiarii au cunoscut foarte puţin sau deloc etapele pe care trebuie să le parcurgă", a precizat ministrul.
Importul de alimente, o mare greşeală
„Ani de zile am dezvoltat în România o piaţă închisă. A fost o greşeală capitală să importăm produse agro-alimentare, într-un sistem ghidat după principiul «să producem doar ceea ce ne trebuie pe masă»", a mai spus Tabără. Prezent la acelaşi eveniment, Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank, a ţinut să sublinieze interesul băncilor pentru cofinanţarea proiectelor din bani europeni, în special ale celor din agricultură. „Noi finanţăm orice e legat de agricultură. Ca bancher privat, sunt îngrijorat când văd interesul arătat şi de celelalte bănci, dar nu suntem pasivi. Pregătim produse pentru a ne menţine ritmul început acum doi ani în finanţarea acestui domeniu", a punctat Gheţea.
Pentru a ilustra cât mai bine rolul agriculturii, el a amintit câteva momente istorice când acest domeniu a fost crucial pentru relansarea economică. „Să ne aducem aminte că Micul Paris a fost construit din banii obţinuţi de negustori după ce au vândut grâul la bursa de la Brăila, iar, din 1964, România şi-a plătit datoriile către URSS prin grâne şi petrol", a adăugat oficialul CEC Bank.
>>> Excesul de bani europeni dăunează grav afacerilor
Comentarii
Trimiteți un comentariu