Autorităţile şi băncile şi-au propus să finanţeze întreprinderile mici şi mijlocii care se menţin pe piaţă după apariţia crizei, modele de supravieţuire în condiţii economice dificile.
În condiţiile în care giganţi mondiali ca Nokia sau ING şi-au închis centrele de la Cluj-Napoca, finanţarea trebuie direcţionată către întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) locale, a declarat ieri, la Cluj, Vasile Puşcaş, consultant pentru fonduri europene al Băncii Transilvania (BT). Reprezentanţii acestora s-au plâns de birocraţia cu care se confruntă în obţinerea banilor europeni.
"Închiderea centrelor ING şi Nokia din Cluj-Napoca reprezintă o pierdere foarte gravă din punctul de vedere al percepţiei de piaţă. Este simplu să faci parteneriate cu IBM sau Microsoft, numai că acestea pleacă atunci când au ele chef. În schimb, IMM-urile sunt ale noastre, rămân aici şi vor să se dezvolte. Ele sunt adevăraţii eroi ai crizei pentru că au rezistat pe piaţă în condiţii vitrege, fără a beneficia de rezerve financiare precum marile companii. Tocmai de aceea aceste firme locale trebuie alimentate cu investiţii, atât din partea băncilor, cât şi din cea a Uniunii Europene (UE)", a menţionat Puşcaş. Acesta a încurajat dezvoltarea de proiecte energetice. "Pe noi ne invidiază mulţi că avem o varietate de resurse de energie, dar, pe de altă parte, ne spun că avem un talent deosebit în a le prăda, care uimeşte pe foarte multă lume. Ţara noastră a devenit competitivă prin reducerea salariilor, nici nu e greu să faci acest lucru, dar, treptat, constatăm că ne pleacă forţa de muncă şi că aceşti oameni contribuie la competitivitatea altor state ", a remarcat fostul negociator al României cu UE.
Crimhilde Galoş, reprezentant al Clubului Întreprinzătorului Român(CIR), a sfătuit IMM-urile care solicită finanţare nerambursabilă din partea UE să manifeste transparenţă pentru că, altfel, vor fi nevoite să returneze banii primiţi. "Unul dintre beneficiari a solicitat fonduri pentru achiziţia a trei cuptoare pentru restaurant. A fost verificat ulterior şi s-a constatat că al treilea l-a dus acasă şi, drept urmare, a trebuit să ramburseze contravaloarea acestuia. O altă firmă a scris în proiect că se obligă să angajeze 20 de oameni faţă de cei 100 pe care îi avea. Numai că, de fapt, efectivul era de 82 de persoane, iar beneficiarul s-a trezit că, dacă mai angaja 20, intra în faliment. L-am sfătuit să trimită o scrisoare în care să explice că între data întocmirii proiectului şi aprobarea acestuia au intervenit modificări", a spus Galoş. Valentin Barbu, trimis al Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE), a motivat lentoarea în care se aprobă proiectele prin volumul mare pentru anumite programe. "Avem un plan de măsuri prioritare la nivelul guvernului pentru o mai bună absorbţie a fondurilor europene. Intenţia este de a externaliza procedurile şi de a scurta perioadele de evaluare a cererilor de finanţare", a nuanţat Barbu.
Managerii locali i-au adus cu picioarele pe pământ pe vorbitori prezentându-le cazuri de birocraţie. "În plină criză noi plăteam comisioane şi dobânzi la bancă în condiţiile în care autorităţile nu ne-au răspuns şase luni la cererea de finanţare. Am trimis cinci adrese la Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, inclusiv Autoritatea de Management pentru POSCCE. Înainte de Crăciun, ni s-a răspuns că ni s-a pierdut jumătate din dosar şi am crezut că e o glumă proastă!", a relatat un participant. "Dacă în România s-ar absorbi 10%, nu 2% din fondurile europene, iar cei ca dvs., de la POSCCE, spuneţi că deja sunteţi prea încărcaţi, ce s-ar întâmpla? Cred că ar fi timpul să ne trezim, suntem deja de patru ani în UE", s-a revoltat alt manager. Conferinţa "Fonduri UE pentru investiţiile IMM-urilor şi pentru producerea energiei din resurse regenerabile" a fost organizată de BT în parteneriat cu CIR şi cu Autoritatea de Management pentru POSCCE. La eveniment, care a dezbătut finanţarea proiectelor prin fonduri structurale, finanţări de producţie şi energie din resurse regenerabile, au participat 50 de manageri ai unor companii din Transilvania.
Sfaturi pentru beneficiarii de fonduri europene
* Achiziţiile trebuie făcute transparent. Mai bine refaceţi licitaţia dacă aveţi dubii. Cea mai transparentă soluţie este pe eLicitaţie.ro.
* Anunţaţi banca despre orice neregulă din proiect. Oricum, ea va fi descoperită până la urmă de către finanţator, iar consecinţele vor fi tragice.
* Puneţi stickere sau panouri cu faptul că investiţia în utilaj sau clădire s-a făcut din fonduri UE. În caz contrar, veţi fi penalizaţi cu până la 100% din investiţie.
* Solicitaţi creditul în timp util dacă aveţi nevoie de finanţare de la bancă.
* Nu lăsaţi să treacă 20 de luni, va fi prea târziu. Soluţii: credite-punte (termen mediu) sau de investiţii (termen lung).
* Plata la proiectele cu finanţările nerambursabile nu se face cu bani cash. Întotdeauna se va cere virament bancar.
* În programul POSCEE investiţia trebuie menţinută cel puţin 5 ani. Nu vindeţi sau aruncaţi utilajul achiziţionat la fier vechi, mai bine ţineţi-l lângă gard. În cazul unui proiect pe resurse umane, oamenii nou-angajaţi trebuie menţinuţi.
>>> Oxigen pentru “eroii crizei”
În condiţiile în care giganţi mondiali ca Nokia sau ING şi-au închis centrele de la Cluj-Napoca, finanţarea trebuie direcţionată către întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) locale, a declarat ieri, la Cluj, Vasile Puşcaş, consultant pentru fonduri europene al Băncii Transilvania (BT). Reprezentanţii acestora s-au plâns de birocraţia cu care se confruntă în obţinerea banilor europeni.
"Închiderea centrelor ING şi Nokia din Cluj-Napoca reprezintă o pierdere foarte gravă din punctul de vedere al percepţiei de piaţă. Este simplu să faci parteneriate cu IBM sau Microsoft, numai că acestea pleacă atunci când au ele chef. În schimb, IMM-urile sunt ale noastre, rămân aici şi vor să se dezvolte. Ele sunt adevăraţii eroi ai crizei pentru că au rezistat pe piaţă în condiţii vitrege, fără a beneficia de rezerve financiare precum marile companii. Tocmai de aceea aceste firme locale trebuie alimentate cu investiţii, atât din partea băncilor, cât şi din cea a Uniunii Europene (UE)", a menţionat Puşcaş. Acesta a încurajat dezvoltarea de proiecte energetice. "Pe noi ne invidiază mulţi că avem o varietate de resurse de energie, dar, pe de altă parte, ne spun că avem un talent deosebit în a le prăda, care uimeşte pe foarte multă lume. Ţara noastră a devenit competitivă prin reducerea salariilor, nici nu e greu să faci acest lucru, dar, treptat, constatăm că ne pleacă forţa de muncă şi că aceşti oameni contribuie la competitivitatea altor state ", a remarcat fostul negociator al României cu UE.
Crimhilde Galoş, reprezentant al Clubului Întreprinzătorului Român(CIR), a sfătuit IMM-urile care solicită finanţare nerambursabilă din partea UE să manifeste transparenţă pentru că, altfel, vor fi nevoite să returneze banii primiţi. "Unul dintre beneficiari a solicitat fonduri pentru achiziţia a trei cuptoare pentru restaurant. A fost verificat ulterior şi s-a constatat că al treilea l-a dus acasă şi, drept urmare, a trebuit să ramburseze contravaloarea acestuia. O altă firmă a scris în proiect că se obligă să angajeze 20 de oameni faţă de cei 100 pe care îi avea. Numai că, de fapt, efectivul era de 82 de persoane, iar beneficiarul s-a trezit că, dacă mai angaja 20, intra în faliment. L-am sfătuit să trimită o scrisoare în care să explice că între data întocmirii proiectului şi aprobarea acestuia au intervenit modificări", a spus Galoş. Valentin Barbu, trimis al Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE), a motivat lentoarea în care se aprobă proiectele prin volumul mare pentru anumite programe. "Avem un plan de măsuri prioritare la nivelul guvernului pentru o mai bună absorbţie a fondurilor europene. Intenţia este de a externaliza procedurile şi de a scurta perioadele de evaluare a cererilor de finanţare", a nuanţat Barbu.
Managerii locali i-au adus cu picioarele pe pământ pe vorbitori prezentându-le cazuri de birocraţie. "În plină criză noi plăteam comisioane şi dobânzi la bancă în condiţiile în care autorităţile nu ne-au răspuns şase luni la cererea de finanţare. Am trimis cinci adrese la Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, inclusiv Autoritatea de Management pentru POSCCE. Înainte de Crăciun, ni s-a răspuns că ni s-a pierdut jumătate din dosar şi am crezut că e o glumă proastă!", a relatat un participant. "Dacă în România s-ar absorbi 10%, nu 2% din fondurile europene, iar cei ca dvs., de la POSCCE, spuneţi că deja sunteţi prea încărcaţi, ce s-ar întâmpla? Cred că ar fi timpul să ne trezim, suntem deja de patru ani în UE", s-a revoltat alt manager. Conferinţa "Fonduri UE pentru investiţiile IMM-urilor şi pentru producerea energiei din resurse regenerabile" a fost organizată de BT în parteneriat cu CIR şi cu Autoritatea de Management pentru POSCCE. La eveniment, care a dezbătut finanţarea proiectelor prin fonduri structurale, finanţări de producţie şi energie din resurse regenerabile, au participat 50 de manageri ai unor companii din Transilvania.
Sfaturi pentru beneficiarii de fonduri europene
* Achiziţiile trebuie făcute transparent. Mai bine refaceţi licitaţia dacă aveţi dubii. Cea mai transparentă soluţie este pe eLicitaţie.ro.
* Anunţaţi banca despre orice neregulă din proiect. Oricum, ea va fi descoperită până la urmă de către finanţator, iar consecinţele vor fi tragice.
* Puneţi stickere sau panouri cu faptul că investiţia în utilaj sau clădire s-a făcut din fonduri UE. În caz contrar, veţi fi penalizaţi cu până la 100% din investiţie.
* Solicitaţi creditul în timp util dacă aveţi nevoie de finanţare de la bancă.
* Nu lăsaţi să treacă 20 de luni, va fi prea târziu. Soluţii: credite-punte (termen mediu) sau de investiţii (termen lung).
* Plata la proiectele cu finanţările nerambursabile nu se face cu bani cash. Întotdeauna se va cere virament bancar.
* În programul POSCEE investiţia trebuie menţinută cel puţin 5 ani. Nu vindeţi sau aruncaţi utilajul achiziţionat la fier vechi, mai bine ţineţi-l lângă gard. În cazul unui proiect pe resurse umane, oamenii nou-angajaţi trebuie menţinuţi.
>>> Oxigen pentru “eroii crizei”
Comentarii
Trimiteți un comentariu