Planul de Măsuri Prioritare (PMP) pentru consolidarea capacităţii de absorbţie a Fondurilor Structurale şi de Coeziune, adoptat de Guvern la finele lunii aprilie, prevede că, deşi unele dintre măsurile stabilite vor produce doar efecte parţiale în 2011, sunt obligatorii asumarea şi atingerea unor ţinte ambiţioase de absorbţie, astfel încât să se reducă presiunea enormă din anii 2012-2015.
Cătălin Vătafu, directorul general al Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS), ne-a declarat că ţintele propuse pentru acest an de către autorităţile implicate în gestionarea programelor operaţionale sunt 1,8 miliarde euro - valoarea declaraţiilor de cheltuieli (contribuţie UE), 1,6 miliarde de euro euro - sume rambursate de Comisia Europeană şi 5,6 miliarde euro - valoarea contractelor de finanţare semnate numai în 2011 (contribuţie UE). "Prin atingerea acestor ţinte, la sfârşitul anului 2011, volumul plăţilor de fonduri UE către beneficiari se va situa între 20 şi 25% din totalul alocărilor pentru perioada 2007-2013", ne-a precizat domnia sa.
În conformitate cu prevederile art. 56 alin. (1) din Regulamentul CE nr. 1083/2006 de stabilire a anumitor dis-poziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune, o cheltuială, inclusiv pentru proiecte majore, este eligibilă pentru o contribuţie din fonduri în cazul în care a fost plătită efectiv până la 31 decembrie 2015. Comisia Europeană operează dezangajări automate la nivel de Program Operaţional şi de fondul din care sunt finanţate, începând de la sfârşitul anului 2011, prin aplicarea regulii n+3/n+2.
Directorul general al ACIS ne-a explicat: "Pentru acest an, România nu este în situaţia de a pierde fonduri prin dezangajare automată, dar trebuie întreprinse eforturi substanţiale pentru a se depăşi pragurile de dez-angajare pentru 2012 şi 2013. În acest scop, ţintele de contractare, plăţi şi rambursări asumate de autorităţile române pentru anul 2011 este obligatoriu să fie atinse pentru a se evita pierderea de fonduri începând din 2012".
* Managementul slab şi dezinteresul, piedici în implementarea proiectelor europene
Dificultăţile majore în implementare înregistrate pe toate programele operaţionale finanţate din fonduri europene sunt cauzate, în mare măsură, de gradul scăzut de pregătire a beneficiarilor în management de proiect, management financiar şi bugetar, achiziţii publice sau legislaţie în construcţii şi, uneori, chiar de dez-interesul manifestat pentru respectarea contractului de finanţare. Cătălin Vătafu ne-a declarat că, în pofida măsurilor de simplificare şi clarificare a cadrului legal, întreprinse de Guvern în perioada 2009-2010, se constată că procesul de derulare a achiziţiilor publice necesită în continuare îmbunătăţiri în vederea fluidizării implementării proiectelor cu finanţare din instrumentele structurale.
ACIS a elaborat un Plan de Măsuri Prioritare (PMP) pentru consolidarea capacităţii de absorbţie a Fondurilor Structurale şi de Coeziune, care abordează problemele ce afectează în cea mai mare măsură procesul de implementare şi stabileşte măsuri cu caracter orizontal şi specifice fiecărui Program Operaţional, pentru eliminarea sau reducerea semnificativă a barierelor în calea absorbţiei.
PMP, aprobat de Guvern la 27 aprilie a.c., reprezintă un angajament colectiv al autorităţilor de a lua măsurile care se impun pentru accelerarea absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune. Răspunderea implementării revine atât instituţiilor implicate în mod direct în coordonarea, gestionarea şi controlul programelor operaţionale, precum şi altor instituţii naţionale cu atribuţii relevante.
Planul este structurat pe şapte direcţii principale de acţiune, care abordează problemele şi deficienţele care afectează în cea mai mare măsură procesul de implementare a fondurilor structurale şi de coeziune. Cătălin Vătafu ne-a menţionat că direcţiile de acţiune sunt managementul ciclului de proiect de către structurile responsabile de implementarea Programelor Operaţionale, aspectele financiare privind gestionarea Programelor Operaţionale şi a proiectelor, achiziţiile publice şi contractele subsecvente, abordarea activităţilor de control şi audit, influenţa instituţiilor şi procedurilor externe sistemului de ges-tiune a instrumentelor structurale asupra procesului de evaluare, contractare şi implementare a proiectelor, asigurarea unei capacităţi administrative adecvate a structurilor res-ponsabile de implementarea Programelor Operaţionale şi capacitatea şi responsabilitatea beneficiarilor. "Pentru fiecare din aceste direcţii de acţiune, pe baza unei analize a situaţiei actuale, sunt identificate măsurile prioritare care trebuie să conducă la eliminarea sau reducerea semnificativă a barierelor din calea absorbţiei", a subliniat domnul Vătafu.
Unele dintre măsurile prevăzute în plan vor începe să producă efecte în cea de-a doua parte a acestui an, îndeosebi cele care vizează scurtarea duratei unor etape din managementul ciclului de proiect. Alte măsuri vor avea doar efecte parţiale în acest an, iar unele reprezintă măsuri pe termen lung, care să creeze condiţiile realizării, în 2015, a ţintei de absorbţie de cel puţin 90% din fondurile structurale şi de coeziune alocate Româ-niei, ne-a spus directorul ACIS.
* POR, programul operaţional cu cea mai mare sumă rambursată către beneficiari
Domnia sa apreciază că Programul Operaţional Regional (POR) a înregistrat o creştere constantă, ajungând la sfârşitul lunii aprilie 2011, la peste 60% din alocare contractată şi la un volum al plăţilor către beneficiari din contribuţia UE de 20%. POR este programul cu cel mai mare volum de sume rambursate către beneficiari şi plăţi intermediare primite de la CE.
În 2010, volumul rambursărilor către beneficiari în cadrul acestui program a crescut de şapte ori faţă de nivelul anului 2009, ceea ce denotă că proiectele se derulează bine şi ritmul de implementare este susţinut.
În ceea ce priveşte Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), s-a înregistrat nivelul cel mai ridicat de contractare, cu peste 2000 de contracte de finanţare semnate. Cătălin Vătafu ne-a precizat că volumul contractărilor în cadrul POS DRU a depăşit 80% din alocare.
Programele operaţionale sectoriale pentru Mediu (POSM) şi Transport (post), care implementează proiecte majore vor cunoaşte, în acest an, un salt de absorbţie, ca urmare a demarării unui număr mare de astfel de investiţii. Proiectele majore au valori de peste 50 milioane euro contribuţie UE, pentru care este necesară aprobarea de către Comisia Europeană şi care implică o perioadă mai mare până la începerea efectivă a implementării contractelor de lucrări.
Domnul Vătafu a conchis că în pofida progreselor înregistrate de unele Programe Operaţionale la anumiţi indicatori cum ar fi aprobarea de proiecte şi contractarea, în condiţiile unui ritm lent de implementare efectivă a proiectelor şi de recuperare de la Comisia Europeană a cheltuielilor efectuate, pentru accelerarea absorbţiei este imperios necesar ca toate structurile implicate în management să depună eforturi sporite pentru funcţionarea la capacitate maximă. Eforturi susţinute sunt necesare şi pentru formarea beneficiarilor, care dovedesc o slabă capacitate de management a proiectelor, precum şi cunoaşterea insuficientă a legislaţiei naţionale în domenii specifice (achiziţii publice, programare şi execuţie financiar-bugetară, protecţia mediului etc.).
>>> 20-25% - Fonduri europene - Ziarul BURSA
Cătălin Vătafu, directorul general al Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS), ne-a declarat că ţintele propuse pentru acest an de către autorităţile implicate în gestionarea programelor operaţionale sunt 1,8 miliarde euro - valoarea declaraţiilor de cheltuieli (contribuţie UE), 1,6 miliarde de euro euro - sume rambursate de Comisia Europeană şi 5,6 miliarde euro - valoarea contractelor de finanţare semnate numai în 2011 (contribuţie UE). "Prin atingerea acestor ţinte, la sfârşitul anului 2011, volumul plăţilor de fonduri UE către beneficiari se va situa între 20 şi 25% din totalul alocărilor pentru perioada 2007-2013", ne-a precizat domnia sa.
În conformitate cu prevederile art. 56 alin. (1) din Regulamentul CE nr. 1083/2006 de stabilire a anumitor dis-poziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune, o cheltuială, inclusiv pentru proiecte majore, este eligibilă pentru o contribuţie din fonduri în cazul în care a fost plătită efectiv până la 31 decembrie 2015. Comisia Europeană operează dezangajări automate la nivel de Program Operaţional şi de fondul din care sunt finanţate, începând de la sfârşitul anului 2011, prin aplicarea regulii n+3/n+2.
Directorul general al ACIS ne-a explicat: "Pentru acest an, România nu este în situaţia de a pierde fonduri prin dezangajare automată, dar trebuie întreprinse eforturi substanţiale pentru a se depăşi pragurile de dez-angajare pentru 2012 şi 2013. În acest scop, ţintele de contractare, plăţi şi rambursări asumate de autorităţile române pentru anul 2011 este obligatoriu să fie atinse pentru a se evita pierderea de fonduri începând din 2012".
* Managementul slab şi dezinteresul, piedici în implementarea proiectelor europene
Dificultăţile majore în implementare înregistrate pe toate programele operaţionale finanţate din fonduri europene sunt cauzate, în mare măsură, de gradul scăzut de pregătire a beneficiarilor în management de proiect, management financiar şi bugetar, achiziţii publice sau legislaţie în construcţii şi, uneori, chiar de dez-interesul manifestat pentru respectarea contractului de finanţare. Cătălin Vătafu ne-a declarat că, în pofida măsurilor de simplificare şi clarificare a cadrului legal, întreprinse de Guvern în perioada 2009-2010, se constată că procesul de derulare a achiziţiilor publice necesită în continuare îmbunătăţiri în vederea fluidizării implementării proiectelor cu finanţare din instrumentele structurale.
ACIS a elaborat un Plan de Măsuri Prioritare (PMP) pentru consolidarea capacităţii de absorbţie a Fondurilor Structurale şi de Coeziune, care abordează problemele ce afectează în cea mai mare măsură procesul de implementare şi stabileşte măsuri cu caracter orizontal şi specifice fiecărui Program Operaţional, pentru eliminarea sau reducerea semnificativă a barierelor în calea absorbţiei.
PMP, aprobat de Guvern la 27 aprilie a.c., reprezintă un angajament colectiv al autorităţilor de a lua măsurile care se impun pentru accelerarea absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune. Răspunderea implementării revine atât instituţiilor implicate în mod direct în coordonarea, gestionarea şi controlul programelor operaţionale, precum şi altor instituţii naţionale cu atribuţii relevante.
Planul este structurat pe şapte direcţii principale de acţiune, care abordează problemele şi deficienţele care afectează în cea mai mare măsură procesul de implementare a fondurilor structurale şi de coeziune. Cătălin Vătafu ne-a menţionat că direcţiile de acţiune sunt managementul ciclului de proiect de către structurile responsabile de implementarea Programelor Operaţionale, aspectele financiare privind gestionarea Programelor Operaţionale şi a proiectelor, achiziţiile publice şi contractele subsecvente, abordarea activităţilor de control şi audit, influenţa instituţiilor şi procedurilor externe sistemului de ges-tiune a instrumentelor structurale asupra procesului de evaluare, contractare şi implementare a proiectelor, asigurarea unei capacităţi administrative adecvate a structurilor res-ponsabile de implementarea Programelor Operaţionale şi capacitatea şi responsabilitatea beneficiarilor. "Pentru fiecare din aceste direcţii de acţiune, pe baza unei analize a situaţiei actuale, sunt identificate măsurile prioritare care trebuie să conducă la eliminarea sau reducerea semnificativă a barierelor din calea absorbţiei", a subliniat domnul Vătafu.
Unele dintre măsurile prevăzute în plan vor începe să producă efecte în cea de-a doua parte a acestui an, îndeosebi cele care vizează scurtarea duratei unor etape din managementul ciclului de proiect. Alte măsuri vor avea doar efecte parţiale în acest an, iar unele reprezintă măsuri pe termen lung, care să creeze condiţiile realizării, în 2015, a ţintei de absorbţie de cel puţin 90% din fondurile structurale şi de coeziune alocate Româ-niei, ne-a spus directorul ACIS.
* POR, programul operaţional cu cea mai mare sumă rambursată către beneficiari
Domnia sa apreciază că Programul Operaţional Regional (POR) a înregistrat o creştere constantă, ajungând la sfârşitul lunii aprilie 2011, la peste 60% din alocare contractată şi la un volum al plăţilor către beneficiari din contribuţia UE de 20%. POR este programul cu cel mai mare volum de sume rambursate către beneficiari şi plăţi intermediare primite de la CE.
În 2010, volumul rambursărilor către beneficiari în cadrul acestui program a crescut de şapte ori faţă de nivelul anului 2009, ceea ce denotă că proiectele se derulează bine şi ritmul de implementare este susţinut.
În ceea ce priveşte Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), s-a înregistrat nivelul cel mai ridicat de contractare, cu peste 2000 de contracte de finanţare semnate. Cătălin Vătafu ne-a precizat că volumul contractărilor în cadrul POS DRU a depăşit 80% din alocare.
Programele operaţionale sectoriale pentru Mediu (POSM) şi Transport (post), care implementează proiecte majore vor cunoaşte, în acest an, un salt de absorbţie, ca urmare a demarării unui număr mare de astfel de investiţii. Proiectele majore au valori de peste 50 milioane euro contribuţie UE, pentru care este necesară aprobarea de către Comisia Europeană şi care implică o perioadă mai mare până la începerea efectivă a implementării contractelor de lucrări.
Domnul Vătafu a conchis că în pofida progreselor înregistrate de unele Programe Operaţionale la anumiţi indicatori cum ar fi aprobarea de proiecte şi contractarea, în condiţiile unui ritm lent de implementare efectivă a proiectelor şi de recuperare de la Comisia Europeană a cheltuielilor efectuate, pentru accelerarea absorbţiei este imperios necesar ca toate structurile implicate în management să depună eforturi sporite pentru funcţionarea la capacitate maximă. Eforturi susţinute sunt necesare şi pentru formarea beneficiarilor, care dovedesc o slabă capacitate de management a proiectelor, precum şi cunoaşterea insuficientă a legislaţiei naţionale în domenii specifice (achiziţii publice, programare şi execuţie financiar-bugetară, protecţia mediului etc.).
>>> 20-25% - Fonduri europene - Ziarul BURSA
Comentarii
Trimiteți un comentariu