Cifrele de la ultimul recensamint agricol arata situatia jalnica a agriculturii din judet. Fata de 2002 efectivul de bovine a scazut cu o treime, cel de porcine cu 46%, iar cel de ovine cu o cincime. Nici fata de celelalte judete ale Moldovei nu stam mai bine. Bacaul, Suceava sau Vasluiul sint cu un pas inaintea noastra. De vina sint proasta guvernare, lipsa de implicare a autoritatilor locale si migratia tinerilor din mediul rural.
Anul 2011 a fost un an agricol exceptional. Cresterea economica a fost salvata de recoltele peste asteptari. Saltul se datoreaza atit timpului favorabili dar si investitiilor modeste din ultimii zece ani, in care s-au derulat mai multe programe cu fonduri europene. Totusi fata de potential agricultura are o felie destul de mica din PIB-ul tarii. Acest lucru este cu atit mai evident in judetul Iasi, unul cu posibilitati destul de ridicate. Cifrele de la ultimul recensamint vorbesc de la sine. Mai ales pe partea zootehnica se vede clar ca potentialul este foarte putin valorificat: de exemplu efectivul de bovine a scazut cu 32%, cel de porcine cu 46%, ovinele cu 19,5%, iar pasarile cu 1%. Specialistii in domeniu pun aceste aspecte pe seama a mai multi factori, cel mai important este proasta guvernare si incurajarea fermierului de a renunta la agricultura.
Penultimul loc in Moldova
Potrivit Recensamintului Agricol in anul 2002 Iasul numara 343.286 de hectare de teren arabil, gradini familiale, pasuni si fintele, cele ce asigura necesarul de hrana animalelor. Tot atunci fermierii raportau celor responsabili cu adunarea datelor 102.693 de bovine, 191.477 de porci, 260.062 oi, 13.463 de capre si 2,83 de milioane de pasari. Opt ani mai tirziu, la finele anului 2010 Iasul numara 337.556 de hectare de pasuni, finete, teren arabil si gradini familiale (cu 5.700 hectare mai putin). Numarul de bovine era de 70.000 de capete, 103.000 de porcine, 220.000 de ovine si 2,80 de milioane de pasari. Comparativ cu celelalte judete din Regiunea de Nord-Est, Iasul care alta data era fruntas cind venea vorba de agricultura, acum pierde teren in fata Bacaului, Sucevei sau Vasluiului. In 2002, in Iasi unei singure bovine ii revenea 3,34 de hectare pentru ca in 2010 suprafata sa se extinda la 4,82 de hectare. Comparativ cu celelalte judete Iasul se claseaza pe penultimul loc deoarece in Suceava, celor 147.000 de bovine le reveneau 2,22 hectare pe cap de animal, in Botosani o bovina din cele 100.000 pastea pe 2,99 hectare, in Neamt una din 68.0000 de bovine pastea pe 3,75 de hectare, in Bacau la fiecare din cele 60.000 de bovine le reveneau 4,30 de hectare, iar in Vaslui una din 47.000 de bovine ii erau atribuite pe 7,59 de hectare. Situatia nu sta altfel nici cind vine vorba de porcine, ovine sau pasari. Astfel daca in Neamt si Bacau porcinelor le reveneau 2,55 hectare pe cap de animal, in Iasi acestora le reveneau 3,27 de hectare. In Botosani o ovina paste pe 1,15 hectare, iar in Suceava pe 1,49 hectare, in Iasi suprafata era de 1,53 de hectare.
„Cei de la sate cumpara tacimuri de pui”
„Este adevarat ca efectivul de animale a scazut. Iasul a pierdut multe animale printre care si bovine, deoarece a disparut reteaua de colectare a laptelui si reteau de animale. Plus de asta tineretul a plecat in strainatate lasindu-i pe cei in virsta sa se ocupe de agricultura“, a mentionat Neculai Olariu, purtator de cuvant al Directiei Agricole Iasi. La rindul lor, fermierii arata cu degetul catre guvernanti. „Lumea de la sat a fost incurajata sa primeasca ajutor social. Fermierul se ducea la Primaria si intreba ce trebuie sa faca ca sa primeasca ajutor social. I se spunea: «Ai vaca? O vinzi sau o tai! Ai porc? Il vinzi sau il tai» si asa au facut majoritatea“, a concluzionat Vasile Lungu, administratorul Astra Trifesti, una dintre cele mai mari ferme din judet. Si lipsa subventiilor a avut un impact major asupra agriculturii. „La porc situatia a fost deosebita. Cind s-a scos subventia cei mai mari producatori de carne de porc au incetat sa mai produca. Banii cheltuiti nu reuseau sa-i recupereze. Cine face afaceri in pierdere?“, a adaugat Lungu mentionind ca oamenii de la sate sau modernizat. „Cei de la sate cumpara tacimuri de pui de la magazinele satesti. Fructele si legumele le iau de la comerciantii care pe procura din angro. Eu stiu persoane care desi au gradini in curte se duc si cumpara patrunjelul verde de la magazin“, a sustinut fermierul.
Terenul ocupat de case
Domeniul imobiliar si-a puns aprenta si pe zona agricola. Daca in 2002 Iasul avea 343.285 de hectare de teren arabil, pasuni, finete si gradini familiale, in 2010 erau cu 5.729 hectare mai putin.
„Principalul motiv al disparitiilor terenurilor arabile, viilor si livezilor este aparatia cartierelor de vile. La nivel national stiu ca au disparut 800.000 de hectare, iar principalul motiv acesta este. Au trecut in domeniul investitiilor atit terenuri arabile, cit si pasuni, livezi sau vii“, a comentat Lungu.
The original article may still be available at http://www.ziaruldeiasi.ro/economic/dam-cu-piciorul-la-o-afacere-de-milioane-de-euro~ni8202
Anul 2011 a fost un an agricol exceptional. Cresterea economica a fost salvata de recoltele peste asteptari. Saltul se datoreaza atit timpului favorabili dar si investitiilor modeste din ultimii zece ani, in care s-au derulat mai multe programe cu fonduri europene. Totusi fata de potential agricultura are o felie destul de mica din PIB-ul tarii. Acest lucru este cu atit mai evident in judetul Iasi, unul cu posibilitati destul de ridicate. Cifrele de la ultimul recensamint vorbesc de la sine. Mai ales pe partea zootehnica se vede clar ca potentialul este foarte putin valorificat: de exemplu efectivul de bovine a scazut cu 32%, cel de porcine cu 46%, ovinele cu 19,5%, iar pasarile cu 1%. Specialistii in domeniu pun aceste aspecte pe seama a mai multi factori, cel mai important este proasta guvernare si incurajarea fermierului de a renunta la agricultura.
Penultimul loc in Moldova
Potrivit Recensamintului Agricol in anul 2002 Iasul numara 343.286 de hectare de teren arabil, gradini familiale, pasuni si fintele, cele ce asigura necesarul de hrana animalelor. Tot atunci fermierii raportau celor responsabili cu adunarea datelor 102.693 de bovine, 191.477 de porci, 260.062 oi, 13.463 de capre si 2,83 de milioane de pasari. Opt ani mai tirziu, la finele anului 2010 Iasul numara 337.556 de hectare de pasuni, finete, teren arabil si gradini familiale (cu 5.700 hectare mai putin). Numarul de bovine era de 70.000 de capete, 103.000 de porcine, 220.000 de ovine si 2,80 de milioane de pasari. Comparativ cu celelalte judete din Regiunea de Nord-Est, Iasul care alta data era fruntas cind venea vorba de agricultura, acum pierde teren in fata Bacaului, Sucevei sau Vasluiului. In 2002, in Iasi unei singure bovine ii revenea 3,34 de hectare pentru ca in 2010 suprafata sa se extinda la 4,82 de hectare. Comparativ cu celelalte judete Iasul se claseaza pe penultimul loc deoarece in Suceava, celor 147.000 de bovine le reveneau 2,22 hectare pe cap de animal, in Botosani o bovina din cele 100.000 pastea pe 2,99 hectare, in Neamt una din 68.0000 de bovine pastea pe 3,75 de hectare, in Bacau la fiecare din cele 60.000 de bovine le reveneau 4,30 de hectare, iar in Vaslui una din 47.000 de bovine ii erau atribuite pe 7,59 de hectare. Situatia nu sta altfel nici cind vine vorba de porcine, ovine sau pasari. Astfel daca in Neamt si Bacau porcinelor le reveneau 2,55 hectare pe cap de animal, in Iasi acestora le reveneau 3,27 de hectare. In Botosani o ovina paste pe 1,15 hectare, iar in Suceava pe 1,49 hectare, in Iasi suprafata era de 1,53 de hectare.
„Cei de la sate cumpara tacimuri de pui”
„Este adevarat ca efectivul de animale a scazut. Iasul a pierdut multe animale printre care si bovine, deoarece a disparut reteaua de colectare a laptelui si reteau de animale. Plus de asta tineretul a plecat in strainatate lasindu-i pe cei in virsta sa se ocupe de agricultura“, a mentionat Neculai Olariu, purtator de cuvant al Directiei Agricole Iasi. La rindul lor, fermierii arata cu degetul catre guvernanti. „Lumea de la sat a fost incurajata sa primeasca ajutor social. Fermierul se ducea la Primaria si intreba ce trebuie sa faca ca sa primeasca ajutor social. I se spunea: «Ai vaca? O vinzi sau o tai! Ai porc? Il vinzi sau il tai» si asa au facut majoritatea“, a concluzionat Vasile Lungu, administratorul Astra Trifesti, una dintre cele mai mari ferme din judet. Si lipsa subventiilor a avut un impact major asupra agriculturii. „La porc situatia a fost deosebita. Cind s-a scos subventia cei mai mari producatori de carne de porc au incetat sa mai produca. Banii cheltuiti nu reuseau sa-i recupereze. Cine face afaceri in pierdere?“, a adaugat Lungu mentionind ca oamenii de la sate sau modernizat. „Cei de la sate cumpara tacimuri de pui de la magazinele satesti. Fructele si legumele le iau de la comerciantii care pe procura din angro. Eu stiu persoane care desi au gradini in curte se duc si cumpara patrunjelul verde de la magazin“, a sustinut fermierul.
Terenul ocupat de case
Domeniul imobiliar si-a puns aprenta si pe zona agricola. Daca in 2002 Iasul avea 343.285 de hectare de teren arabil, pasuni, finete si gradini familiale, in 2010 erau cu 5.729 hectare mai putin.
„Principalul motiv al disparitiilor terenurilor arabile, viilor si livezilor este aparatia cartierelor de vile. La nivel national stiu ca au disparut 800.000 de hectare, iar principalul motiv acesta este. Au trecut in domeniul investitiilor atit terenuri arabile, cit si pasuni, livezi sau vii“, a comentat Lungu.
The original article may still be available at http://www.ziaruldeiasi.ro/economic/dam-cu-piciorul-la-o-afacere-de-milioane-de-euro~ni8202
Comentarii
Trimiteți un comentariu