Treceți la conținutul principal

Zece motive pentru care firmele nu au acces la credite

Băncile refuză să finanţeze zeci sau sute de firme mici şi mijlocii. Aflaţi din GdS cum motivează instituţiile de credit accesul foarte slab al IMM-urilor la creditare.

Creditul bancar se numără printre puţinele posibilităţi de finanţare a afacerilor întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM). Însă, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească firmele pentru a se finanţa de la bănci sunt destul de dificile. Uneori este aproape imposibil ca o firmă să respecte toate cerinţele băncii, astfel încât compania să aibă acces la creditare. Unele bănci recunosc că în 2011 au acceptat doar 30% din cererile de finanţare provenite din rândul IMM-urilor, din cauză că acestea nu îndeplinesc toate condiţiile dure de creditare. GdS a „inventariat“ condiţiile de creditare impuse mediului de afaceri de BCR, BRD, Raiffeisen Bank. Sistemul bancar nu va schimba prea mult condiţiile de creditare pentru firme în acest an. Tot ce se poate face pentru a avea acces la credite este ca micile companii să se încadreze în cerinţele băncilor. Cercul vicios din anii anteriori rămâne: firmele fac faţă cu greu dificultăţilor legate de pieţe şi fac apel la credite pentru finanţări de scurtă durată, dar băncile nu le acordă tocmai pentru că societăţile nu îndeplinesc criteriile pentru care firmele vor să se împrumute.

„Mai uşor urci pe Everest decât să iei un credit pe firmă“

Companiile din sectorul IMM-urilor au nevoie de linii de credit, de credite pentru investiţii sau pentru accesarea fondurilor europene, de refinanţări ale împrumuturilor contractate în anii anteriori. Reprezentanţii mediului de afaceri se plâng de faptul că „este mai uşor să urci pe Everest decât să contractezi un credit pe firmă, în România“. Un om de afaceri spunea anul trecut că „atâta timp cât băncile creditează statul, nu mai au nici un interes să se «complice» cu micii întreprinzători, care, de altfel, sunt motorul economiei“. Rata de succes în accesarea unui credit de către IMM-uri este de 30%, după cum recunosc chiar bancherii. „Există cerere din partea firmelor şi există şi deschidere din partea băncii, dar rata de aprobare a creditelor este foarte mică, undeva la 30% din cererile de finanţare depuse de IMM-uri, întrucât clienţii din zona IMM-urilor nu îndeplinesc multe dintre criteriile de acordare a unui credit“, susţine un bancher craiovean. El mai spune că persoanele juridice trebuie să aibă avans mare pentru credit, să aibă garanţii materiale de 150% din valoarea împrumutului sau cash colateral, din punct de vedere financiar afacerea trebuie „să fie beton“, să nu aibă datorii la stat, furnizori neachitaţi la termen, să nu fie implicate în diverse litigii, să aibă doi ani financiari încheiaţi, adică să nu fie nou-înfiinţate (excepţie fac firmele start-up care accesează fonduri pentru proiecte europene). Un alt bancher susţine că „persoanele juridice merg la bancă pentru trei tipuri de credite: pentru refinanţări, pentru consultanţă în absorbţia fondurilor europene şi pentru agricultură, în cazul celor care doresc să obţină finanţări până primesc subvenţiile de la stat“. Reprezentantul băncii recunoaşte că nu toate cererile din partea firmelor primesc aviz favorabil de la bancă tocmai pentru că nu pot fi îndeplinite criteriile de acordare a creditelor. „Criza şi recesiunea au diminuat capacitatea de rambursare a multor clienţi prin reducerea afacerilor, scăderea profitabilităţii. Multe companii lucrează în pierdere, au furnizori neplătiţi, au datorii restante (în creştere) către bugetul de stat. Unii clienţi IMM depind de fondurile alocate de la bugetul de stat, fonduri care vin uneori cu întârziere cu implicaţii majore asupra bunului mers al afacerilor companiilor respective“, a precizat Dan Emilian Croitoru, director executiv adjunct al Direcţiei Reţea Corporate din cadrul BCR. Potrivit acestuia, criteriile cel mai greu de îndeplinit de către firme sunt: asigurarea unui aport corespunzător riscului asumat de către firmă şi asigurarea unei profitabilităţi suficiente astfel încât compania să funcţioneze în bune condiţii, dar şi să poată rambursa creditul contractat.

Motivele cele mai importante pentru care băncile nu dau credite firmelor

Vă prezentăm principalele zece criterii după care se ghidează băncile când acordă credite IMM-urilor:

1. Firmele şi-au redus capacitatea de rambursare a creditelor deja existente;

2. Nu sunt îndeplinite criteriile financiare (multe companii lucrează pe pierdere);

3. Multe IMM-uri au datorii către bugetul de stat;

4. Firmele nu dispun de garanţii materiale de 150% din valoarea creditului;

5. Unele companii depind de fondurile alocate de la bugetul de stat, care, de multe ori, vin cu întârziere şi conduc la blocarea afacerilor;

6. Firmele nu dispun de un avans de 10-30% din credit cerut de bănci;

7. Furnizorii neachitaţi la termen „atârnă“ greu atunci când banca face scoringul firmei în cauză, pentru acordarea unui credit;

8. Unele bănci verifică inclusiv ca firmele să nu aibă diverse litigii;

9. Lipsa de experienţă a managementului în domeniul nou abordat prin proiecte noi de investiţii;

10. Din dorinţa de a accesa fonduri europene, firmele dimensionează prea mult proiectele şi solicită finanţări prea mari faţă de puterea lor de rambursare a creditelor.

The original article may still be available at http://www.gds.ro/Economie/2012-01-05/Zece+motive+pentru+care+firmele++nu+au+acces+la+credite&hl=fonduri&tip=toate

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

PROVAL 2010 - VALORI TURISTICE RURALE, EFICIENTA PRIN PROMOVARE

Program Operational:  Programul Operational Regional Axa Prioritara:  Dezvoltarea durabila si promovarea turismului Domeniul Major de Interventie:  Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare Operatiunea indicativa:  Dezvoltarea si consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovarii produselor turistice Titlul:  PROVAL 2010 - VALORI TURISTICE RURALE, EFICIENTA PRIN PROMOVARE Numele beneficiarului:  Asociatia Nationala de Turism Rural Ecologic si Cultural - ANTREC - filiala Brasov din BRAN, jud. BRASOV

Şomerii Nokia primesc 500 de euro

Şomerii Nokia de la fabrica de la Jucu vor primi 500 de euro din fonduri europene, dacă îşi gasesc un loc de muncă într-un alt oraş decât cel de reşedinţă. Directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJPFM) Cluj, Daniel Don, a declarat pentru că, pe lângă cei 200 de euro pentru interviu, angajaţii disponibilizaţi de Nokia în judeţul Cluj vor putea beneficia de un ajutor financiar, în cazul în care îşi vor gasi un job într-un alt oraş. "Am propus oficialilor UE alocarea unei sume pentru mobilitate. În principiu, un şomer de la Nokia care îşi găseşte de lucru într-un alt oraş decât cel de reşedinţă primeşte câte 500 de euro, pentru a avea banii necesari mutării şi stabilirii în noua localitate. Din aceşti bani poate plati transportul şi aranjarea noii sale locuinţe", a explicat Daniel Don. Uniunea Europeană a alocat un buget de 5 milioane de euro pentru proiectul de reintegrare în muncă a persoanelor disponibilizate de Nokia la fabrica de la Jucu. Banii provi...

ADR Centru – Invitatie la evenimentul „Solutii si modele de bune practici pentru imbunatatirea competitivitatii IMM-urilor din industria lemnului - Contributia proiectului ID:WOOD”c

Agentia pentru Dezvoltare Regionala Centru, invita companiile, institutiile si organizatiile cu activitate in industria lemnului la evenimentul “Solutii si modele de bune practici pentru imbunatatirea competitivitatii IMM-urilor din industria lemnului - Contributia proiectului ID:WOOD” ce va avea loc la Alba Iulia, in sala de conferinte a Hotelului Parc, Str. Primaverii nr. 4, in data de 11 decembie 2014, incepand cu ora 11.30. Evenimentul face parte din activitatile proiectului ID:WOOD, ”Clustering knowledge, Innovation and Design in the SEE WOOD sector”, finantat prin Programul de Cooperare Transnationala Sud Estul Europei si implementat la nivelul Regiunii Centru de catre Agentia pentru Dezvoltare Regionala Centru. Obiectivul principal al proiectului il constituie promovarea si sprijinirea competitivitatii IMM-urilor in sectorul prelucrarii lemnului in spatiul Sud Est European. Agenda evenimentului include prezentari si interventii legate de: Rolul esential al Clust...