Treceți la conținutul principal

Comunele din Banat şi-au făcut pagini pe Facebook

Se ştie că bănăţenii sunt oameni harnici, muncitori, dar şi tare mândri de zona din care provin. O dovadă sunt şi paginile pe site-ul de socializate Facebook, unde mai multe comunităţi din Banat şi-au creat pagini de prezentare a localităţilor. Astfel, Punctele de Acces Public la Informaţie şi coordonatorii locali le oferă vizitatorilor virtuali diverse date şi informaţii despre comunitate, obiceiuri, administraţie, oportunităţi de afaceri sau diferite evenimente.

Campioni absoluţi în ceea ce priveşte numărul de prieteni ai paginii este localitatea Jimbolia. În luna februarie, numărul prietenilor virtuali depăşea cifra de 540. Pagina le oferă vizitatorilor informaţii şi fotografii despre Jimbolia pornind de la lebedele de la Balta Albastră, zilele Jimboliei, competiţii literare, competiţii sportive sau detalii despre sărbătorile şi obiceiuri locale, până la informaţii şi anunţuri despre licitaţii publice. Bineînţeles, toate informaţiile sunt asezonate cu fotografii. În plus, pagina conţine şi câteva albume ce prezintă fragmente din istoria oraşului.

Raportat la numărul populaţiei, e impresionant numărul de fani adunat de managerul RECL Bănia, Marius Susara, cel care a creat pagina de Facebook a localităţii, http://www.facebook.com/comunabania. Cu o populaţie de aproximativ 1300 de locuitori, Bănia are peste 100 de prieteni interesaţi de viaţa comunităţii. Asta înseamnă 7,85% din populaţia locală. Pagina prezintă vizitatorilor fotografii cu obiceiuri şi târguri organizare în localitate, dar şi clipuri video cu jocuri şi cântece populare interpretate de fanfara copiilor din Bănia. Tot pe pagina localităţii, vizitatorii află care sunt următoarele evenimente sau cum au decurs cele organizate până acum, precum serbările de Crăciun, Ruga satului, Festivalul Cultural Artistic al Văii Almajului ori întâlnirile la care participă absolvenţii şcolii generale din localitate.

„Suntem o comună mică, dar asta nu înseamnă că tinerii de aici sunt rupţi de lumea modernă. În acelaşi timp am realizat că este un lucru deosebit modul în care se păstrează la noi tradiţiile. Aşa am hotărât să îmbinăm trecutul cu modernitatea şi astfel pe pagina noastră de pe Facebook se regăsesc numeroase materiale video ce prezintă activitatea Fanfarei locale, a Ansamblului Cununiţa, generaţiile şcolii sau muzeul local. Nu ne-am propus în mod special să atragem turişti sau investitori, pentru asta sunt alte mijloace de promovare specializate, dar faptul că suntem bine reprezentaţi online contribuie categoric la crearea unui brand al comunei Bănia şi al Văii Almajului în general”, povesteşte Marius Susara.

Anina şi Oraviţa îşi apără Mocăniţa

Celebra petiţie de salvare a Mocăniţei i-a determinat pe mulţi să caute pe internet informaţii despre localităţile Anina şi Oraviţa, pe care celebrul tren cu aburi le leagă din 1863. Mesajul de bun venit pe pagina de pe Facebook a localităţii Anina este prezentat în trei limbi: română, germană şi engleză, iar fostul manager RECL Anina, Ionel Nagy, care acum lucrează ca voluntar în echipa EBC, îi invită pe vizitatorii paginii să afle mai multe informaţii şi chiar să voteze comunitatea pe portalul www.ecomunitate.ro. Pagina a adunat mai mult de 180 de persoane interesate în mod special de potenţialul turistic al zonei, iar iniţiatorul şi administratorul paginii le-a oferit prin prezentare şi fotografii, suficiente motive să viziteze localitatea. Cei interesaţi de investiţii în această zonă, trebuie să ştie că vechea şcoală, după renovare, s-a transformat într-un modern Centru de Afaceri.

Deocamdată pagina de pe Facebook a localităţii Oraviţa, s-a limitat doar la a îndemna societatea civilă să apere existenţa aceluiaşi celebru tren cu aburi, Mocăniţa, un obiectiv turistic unic în lume la ora actuală. Detaliile sunt prezentate aici.

În pas cu actualitatea

Recaşul este localitatea cu cele mai multe informaţii actualizate pe Facebook. Pagina localităţii e plină de fotografii şi informaţii despre evenimentele din localitate dar şi de întrebări ale celor care vizitează virtual oraşul. Pagina de Facebook a oraşului Recaş este administrată de managerul RECL, Silvia Harhătă, şi deocamdată are 100 de prieteni virtuali şi şapte albume cu fotografii. „Punctul de Acces Public la Informaţie din Recaş a făcut primii paşi pentru promovarea pe Internet prin blogul www.blogu.lu/papirecas. E o pagină a comunităţii construită pentru a păstra legatura cu recăşenii de pretutindeni. Sunt mulţi membri stabiliţi în Timişoara, dar şi în străinatate, iar reţeaua de socializare e un mod foarte simplu de întărire a identităţii locale.

„Ne-am dat seama că tot mai mulţi recăşeni sunt prezenţi pe Facebook şi de aici a venit ideea creării unei pagini pentru oraş. Pagina este gândită în special pentru anunţuri scurte de mobilizare. Spre exemplu, am îndemnat membrii să ajute cu voturi online un proiect al Şcolii „Constantin Păunescu” din oraş. Tot cu ajutorul acestei pagini am mobilizat recăşenii să participe la concursul „Idei pentru România 255”, unde Recaşul a avut 196 de voturi. Un alt rol important al paginii este partajarea de fotografii şi materiale video de la evenimente. Oamenii sunt foarte dornici să îşi salveze fotografiile în computerele personale, dar nu au timp să vină la PAPI”, spune Silvia Harhătă.

Cea mai proaspătă pagină este însă a localităţii Liebling din Timiş. Cu toate că vârsta sa se poate număra în zile, a adunat deja peste 60 de prieteni virtuali. Managerul RECL, Sorin Coblis, a postat aici fotografii din centrul PAPI din localitate, pe lângă evenimentele la care a participat în schimb de experienţă sau evenimente din localitate.

Şi personalul din alte centre PAPI din ţară au ales să îşi promoveze acţiunile în spaţiul virtual, pe Facebook, însoţite de o serie de fotografii de la diferite acţiuni ale centrelor. Astfel, pe paginile celei mai mari reţele de socializare pot fi găsite informaţii despre activităţi desfăşurate de centrele PAPi din Diosig şi Chişlaz din Bihor, Halmeu din Satu Mare şi Suatu din Cluj. Un alt exemplu îl constituie iniţiativa PAPI Sângeorgiu de Pădure, care a postat pe pagina de pe Facebook a Centrului Europe Direct Târnave cele 187 de lucrări participante la un concurs de desen cu tematică de Crăciun şi de iarnă, pentru a uşura exprimarea votului din partea publicului.

De ce Facebook?

Facebook este o reţea socială care a crescut enorm în ultimii ani, devenind cea mai mare din lume, fiind vizitată lunar, după şase ani de existenţă online, de 500 de milioane de oameni. Potrivit eResearch Corp, peste1,3 milioane de români utilizează reţeaua socială Facebook, o creştere de 10 ori faţă de cifra anului trecut.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

PROVAL 2010 - VALORI TURISTICE RURALE, EFICIENTA PRIN PROMOVARE

Program Operational:  Programul Operational Regional Axa Prioritara:  Dezvoltarea durabila si promovarea turismului Domeniul Major de Interventie:  Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare Operatiunea indicativa:  Dezvoltarea si consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovarii produselor turistice Titlul:  PROVAL 2010 - VALORI TURISTICE RURALE, EFICIENTA PRIN PROMOVARE Numele beneficiarului:  Asociatia Nationala de Turism Rural Ecologic si Cultural - ANTREC - filiala Brasov din BRAN, jud. BRASOV

Şomerii Nokia primesc 500 de euro

Şomerii Nokia de la fabrica de la Jucu vor primi 500 de euro din fonduri europene, dacă îşi gasesc un loc de muncă într-un alt oraş decât cel de reşedinţă. Directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJPFM) Cluj, Daniel Don, a declarat pentru că, pe lângă cei 200 de euro pentru interviu, angajaţii disponibilizaţi de Nokia în judeţul Cluj vor putea beneficia de un ajutor financiar, în cazul în care îşi vor gasi un job într-un alt oraş. "Am propus oficialilor UE alocarea unei sume pentru mobilitate. În principiu, un şomer de la Nokia care îşi găseşte de lucru într-un alt oraş decât cel de reşedinţă primeşte câte 500 de euro, pentru a avea banii necesari mutării şi stabilirii în noua localitate. Din aceşti bani poate plati transportul şi aranjarea noii sale locuinţe", a explicat Daniel Don. Uniunea Europeană a alocat un buget de 5 milioane de euro pentru proiectul de reintegrare în muncă a persoanelor disponibilizate de Nokia la fabrica de la Jucu. Banii provi...

ADR Centru – Invitatie la evenimentul „Solutii si modele de bune practici pentru imbunatatirea competitivitatii IMM-urilor din industria lemnului - Contributia proiectului ID:WOOD”c

Agentia pentru Dezvoltare Regionala Centru, invita companiile, institutiile si organizatiile cu activitate in industria lemnului la evenimentul “Solutii si modele de bune practici pentru imbunatatirea competitivitatii IMM-urilor din industria lemnului - Contributia proiectului ID:WOOD” ce va avea loc la Alba Iulia, in sala de conferinte a Hotelului Parc, Str. Primaverii nr. 4, in data de 11 decembie 2014, incepand cu ora 11.30. Evenimentul face parte din activitatile proiectului ID:WOOD, ”Clustering knowledge, Innovation and Design in the SEE WOOD sector”, finantat prin Programul de Cooperare Transnationala Sud Estul Europei si implementat la nivelul Regiunii Centru de catre Agentia pentru Dezvoltare Regionala Centru. Obiectivul principal al proiectului il constituie promovarea si sprijinirea competitivitatii IMM-urilor in sectorul prelucrarii lemnului in spatiul Sud Est European. Agenda evenimentului include prezentari si interventii legate de: Rolul esential al Clust...