Timp de patru ani, autoritățile de la București nu au reușit să obțină acreditarea pentru instituția care să gestioneze Fondul European pentru Pescuit. În consecință, putem pierde banii.
Suntem în al patrulea an în care Autoritatea de Management a Programului Operațional pentru Pescuit (AM POP) nu a primit acreditare de la Bruxelles. „Bugetul este construit până în 2013 și, până nu se primește această acreditare, Comisia Europeană nu dă drumul banilor“, susține Ovidiu Ispir, reprezentant al României la Curtea Europeană de Conturi.
Directorul general al AM POP, Gheorghe Văcaru, ne-a confirmat faptul că abia peste o săptămână sau două partea română va transmite Comisiei Europene documentele, urmând ca Bruxelles-ul să dea un răspuns în maximum trei luni. Urmează apoi o misiune de audit a Comisiei la București, în urma căreia se ia hotărârea acreditării acestei instituții. „Până în prezent am făcut plăți din prefinanțarea de 14%, pe care am primit-o de la bugetul UE. Restul banilor va fi deblocat după acreditarea instituției“, a precizat Văcaru.
„România a atras doar o foarte mică parte din fondurile europene. De aceea nu prezintă interes pentru auditorii de la Luxemburg, care se focalizează, în perioadă de recesiune economică, în special asupra zonelor de risc, unde sunt cheltuite sume importante din alocațiile financiare de la bugetul comunitar“, susține Ovidiu Ispir. El mai spune că Uniunea Europeană traversează cu greu această perioadă de criză, iar statele membre fac eforturi susținute pentru a cheltui cât mai eficient banii. „De aceea, se înăsprește modul în care sunt verificate proiectele cu finanțare europeană“, susține reprezentantul Curții Europene de Conturi.
Cum se desfășoară auditul?
Marilena Demian, auditor în cadrul Curții Europene de Conturi, spune că verificările se fac la beneficiarul final, în curtea fermierului, iar auditorii care răspund de Politica Agricolă Comună se duc încălțați cu cizme de cauciuc și fac măsurători pe teren. Anterior, fiecare cameră a instituției de la Luxemburg care se ocupă de o anume politică comunitară identifică în fază inițială zonele de risc. Se face un studiu preliminar, apoi urmează planificarea misiunii de audit în statele membre.
„Abordarea Curții nu este pe țări, ci pe politici bugetare. Practic, Comisia Europeană este auditată. Însă 80% din bugetul UE este cheltuit în gestiune partajată, adică instituțiile naționale aprobă proiectele, și nu Comisia. În caz de nereguli, acestea trebuie, alături de Comisie, să dea explicații asupra modului în care s-au cheltuit banii“, detaliază Ispir. Dacă auditorii constată că este vorba de o fraudă, este sesizat Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).
În România, din zece proiecte verificate în cadrul Politicii Agricole Comune, unul singur a prezentat neregularități. Mai precis, la fața locului nu a fost găsită o porțiune de câteva sute de metri dintr-un dig, care ar fi trebuit să aibă 2,8 km. „Proiectul respectiv a intrat în eșantionul Curții după ce a ajuns la Bruxelles o factură de un milion de euro pentru a fi achitată“, explică Marilena Demian. S-a constatat că factura a fost umflată cu câteva zeci de mii de euro.
Nereguli în accesarea fondurilor
Însă, cele mai frecvente neregularități constatate de auditori sunt neîncadrarea cererilor de finanțare în criteriile de eligibilitate, încălcări ale normelor de achiziție publică, unele contracte fiind atribuite direct, sau pur și simplu lipsa documentelor justificative pentru cheltuielile făcute în cadrul proiectului.
Ce se întâmplă însă atunci când beneficiarul nu a respectat regulile naționale, ci pe cele comunitare? „Este o problemă complexă, cu care reprezentanții Curții Europene de Conturi se întâlnesc frecvent. Ar trebui ca regulile naționale să coincidă cu cele comunitare. În practică însă, lucrurile stau altfel. Teoretic, normele europene prevalează față de cele la nivel național“, susține Ovidiu Ispir.
Erori de eligibilitate, proceduri de licitație defectuoase și lipsa documentelor justificative sunt greșelile frecvente ale beneficiarilor fondurilor UE.
Marilena Demian, auditor, Curtea Europeană de Conturi
Criza înăsprește modul în care sunt verificate proiectele cu finanțare europeană. Ovidiu Ispir, membru al Curții Europene de Conturi
180 de proiecte din toate statele membre sunt selectate pentru verificări de către Curtea Europeană de Conturi, în cadrul unei misiuni de audit
Suntem în al patrulea an în care Autoritatea de Management a Programului Operațional pentru Pescuit (AM POP) nu a primit acreditare de la Bruxelles. „Bugetul este construit până în 2013 și, până nu se primește această acreditare, Comisia Europeană nu dă drumul banilor“, susține Ovidiu Ispir, reprezentant al României la Curtea Europeană de Conturi.
Directorul general al AM POP, Gheorghe Văcaru, ne-a confirmat faptul că abia peste o săptămână sau două partea română va transmite Comisiei Europene documentele, urmând ca Bruxelles-ul să dea un răspuns în maximum trei luni. Urmează apoi o misiune de audit a Comisiei la București, în urma căreia se ia hotărârea acreditării acestei instituții. „Până în prezent am făcut plăți din prefinanțarea de 14%, pe care am primit-o de la bugetul UE. Restul banilor va fi deblocat după acreditarea instituției“, a precizat Văcaru.
„România a atras doar o foarte mică parte din fondurile europene. De aceea nu prezintă interes pentru auditorii de la Luxemburg, care se focalizează, în perioadă de recesiune economică, în special asupra zonelor de risc, unde sunt cheltuite sume importante din alocațiile financiare de la bugetul comunitar“, susține Ovidiu Ispir. El mai spune că Uniunea Europeană traversează cu greu această perioadă de criză, iar statele membre fac eforturi susținute pentru a cheltui cât mai eficient banii. „De aceea, se înăsprește modul în care sunt verificate proiectele cu finanțare europeană“, susține reprezentantul Curții Europene de Conturi.
Cum se desfășoară auditul?
Marilena Demian, auditor în cadrul Curții Europene de Conturi, spune că verificările se fac la beneficiarul final, în curtea fermierului, iar auditorii care răspund de Politica Agricolă Comună se duc încălțați cu cizme de cauciuc și fac măsurători pe teren. Anterior, fiecare cameră a instituției de la Luxemburg care se ocupă de o anume politică comunitară identifică în fază inițială zonele de risc. Se face un studiu preliminar, apoi urmează planificarea misiunii de audit în statele membre.
„Abordarea Curții nu este pe țări, ci pe politici bugetare. Practic, Comisia Europeană este auditată. Însă 80% din bugetul UE este cheltuit în gestiune partajată, adică instituțiile naționale aprobă proiectele, și nu Comisia. În caz de nereguli, acestea trebuie, alături de Comisie, să dea explicații asupra modului în care s-au cheltuit banii“, detaliază Ispir. Dacă auditorii constată că este vorba de o fraudă, este sesizat Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).
În România, din zece proiecte verificate în cadrul Politicii Agricole Comune, unul singur a prezentat neregularități. Mai precis, la fața locului nu a fost găsită o porțiune de câteva sute de metri dintr-un dig, care ar fi trebuit să aibă 2,8 km. „Proiectul respectiv a intrat în eșantionul Curții după ce a ajuns la Bruxelles o factură de un milion de euro pentru a fi achitată“, explică Marilena Demian. S-a constatat că factura a fost umflată cu câteva zeci de mii de euro.
Nereguli în accesarea fondurilor
Însă, cele mai frecvente neregularități constatate de auditori sunt neîncadrarea cererilor de finanțare în criteriile de eligibilitate, încălcări ale normelor de achiziție publică, unele contracte fiind atribuite direct, sau pur și simplu lipsa documentelor justificative pentru cheltuielile făcute în cadrul proiectului.
Ce se întâmplă însă atunci când beneficiarul nu a respectat regulile naționale, ci pe cele comunitare? „Este o problemă complexă, cu care reprezentanții Curții Europene de Conturi se întâlnesc frecvent. Ar trebui ca regulile naționale să coincidă cu cele comunitare. În practică însă, lucrurile stau altfel. Teoretic, normele europene prevalează față de cele la nivel național“, susține Ovidiu Ispir.
Erori de eligibilitate, proceduri de licitație defectuoase și lipsa documentelor justificative sunt greșelile frecvente ale beneficiarilor fondurilor UE.
Marilena Demian, auditor, Curtea Europeană de Conturi
Criza înăsprește modul în care sunt verificate proiectele cu finanțare europeană. Ovidiu Ispir, membru al Curții Europene de Conturi
180 de proiecte din toate statele membre sunt selectate pentru verificări de către Curtea Europeană de Conturi, în cadrul unei misiuni de audit
Comentarii
Trimiteți un comentariu