Autoritățile române au vrut să scape de firmele contestatare de profesie care blochează demararea proiectelor finanțate de UE și s-au trezit cu amenințări de infringement din partea Comisiei Europene (CE). Ce s-a întâmplat? Simplu: numeroase proiecte comunitare au fost blocate la nesfârșit de firme care participau la proceduri în singurul scop de a contesta licitația publică, pentru a cere bani de la câștigătorii de drept contra retragerii demersului păgubos. Pentru a bloca aceste apucături anti-economice, statul a impus garanții de bună conduită de 1% din valoarea estimată a contractului contestat pentru firma care atacă o licitație. Practic, firma respectivă nu mai contestă gratuit, ci riscă o sumă importantă, care îi va fi returnată dacă contestația ei se dovedește a fi întemeiată. Altfel, adio bani.
Ei bine, tocmai această măsură menită să protejeze absorbția fondurilor UE de manevrele pur românești este acuzată de CE. Executivul european califică garanția drept "excesivă" și cere ca în termen de 70 de zile România să ia măsuri "pentru a remedia situația". Motivul? Garanția respectivă "ar putea duce la o limitare a accesului la justiție pentru operatorii economici". Conform uzanțelor, acest gen de ultimatumuri precede declanșarea procedurilor de infringement. Să sperăm că până la 11 februarie 2015, când ar trebui să fie anulată garanția, autoritățile române vor explica mai-marilor UE de ce e nevoie de această măsură în spațiul mioritic. V-am prezentat în paginile "Telegraf" un caz în care o firmă de apartament contestase licitații publice în mai multe localități (Ovidiu, Murfatlar, Lumina și Năvodari) și cerea bani firmelor declarate câștigătoare pentru a-și retrage contestația. Atare situații nu s-au mai înregistrat de când a fost introdusă garanția pe care CE vrea să o anuleze acum. Dacă și în lumina acestor date UE continuă să amenințe cu infringementul, putem să ne întrebăm dacă nu cumva UE preferă ca proiectele comunitare să fie blocate în România, astfel încât să nu mai atragem fonduri europene.
Ei bine, tocmai această măsură menită să protejeze absorbția fondurilor UE de manevrele pur românești este acuzată de CE. Executivul european califică garanția drept "excesivă" și cere ca în termen de 70 de zile România să ia măsuri "pentru a remedia situația". Motivul? Garanția respectivă "ar putea duce la o limitare a accesului la justiție pentru operatorii economici". Conform uzanțelor, acest gen de ultimatumuri precede declanșarea procedurilor de infringement. Să sperăm că până la 11 februarie 2015, când ar trebui să fie anulată garanția, autoritățile române vor explica mai-marilor UE de ce e nevoie de această măsură în spațiul mioritic. V-am prezentat în paginile "Telegraf" un caz în care o firmă de apartament contestase licitații publice în mai multe localități (Ovidiu, Murfatlar, Lumina și Năvodari) și cerea bani firmelor declarate câștigătoare pentru a-și retrage contestația. Atare situații nu s-au mai înregistrat de când a fost introdusă garanția pe care CE vrea să o anuleze acum. Dacă și în lumina acestor date UE continuă să amenințe cu infringementul, putem să ne întrebăm dacă nu cumva UE preferă ca proiectele comunitare să fie blocate în România, astfel încât să nu mai atragem fonduri europene.
Comentarii
Trimiteți un comentariu