Ministerul Finanţelor promite că va face anul viitor investiţii de 44,7 mld. lei, mai mari cu aproape 24% faţă de sumele programate în acest an, însă optimismul se fundamentează pe o creştere semnificativă a sumelor aferente proiectelor cu fonduri europene, în timp ce sumele cheltuite pentru investiţii finanţate integral de la buget vor înregistra o creştere modestă.
Rămâne de văzut dacă anul viitor se va concretiza optimismul Finanţelor având în vedere că „istoricul“ nu este foarte încurajator la capitolul investiţii.
Cheltuielile totale de investiţii cuprind cheltuielile aferente programelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare (FEN postaderare), cheltuieli de capital şi cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă.
În cazul cheltuielilor pentru programele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare, Ministerul Finanţelor estimează o creştere de 22%, la circa 24 mld. lei. Alocările urcă de la 3% din PIB în 2014 la 3,4% din PIB în 2015. În schimb, la cheltuieli de capital cifrele se modifică de la 2,7% din PIB în 2014 la 2,6% din PIB în 2015. Astfel, sumele alocate de la buget pentru cheltuieli de capital vor totaliza anul viitor 18,5 mld. lei, în creştere cu circa 4% faţă de 2014.
Investiţiile publice ar fi trebuit să-şi joace rolul de pârghie a programului anticriză şi să dea oxigen economiei. Însă, cifrele pentru investiţii din ultimii ani de turbulenţe economice nu au arătat un proces încurajator din partea statului. Guvernele care s-au perindat la putere nu au dat drumul suficient de mult la cheltuielile de investiţii sau au cheltuit bani ineficient. Rezultatul: România continuă să aibă cea mai slabă infrastructură din Uniunea Europeană. Cheltuielile de capital, adică investiţiile făcute de stat, au fost pe o tendinţă descendentă în ultimii ani, comparativ cu vârful atins în 2008. Banii destinaţi investiţiilor au devenit, din păcate, instrumentul prin care s-au diminuat cheltuielile bugetare, buffer-ul de unde s-au făcut ajustări pentru a salva ţintele de deficit bugetar agreate cu partenerii financiari internaţionali. Prăbuşirea investiţiilor publice, completată de ajustarea cheltuielilor de capital ale companiilor, din cauza „taxei pe stâlp“ şi-au pus amprenta asupra economiei.
În primele zece luni din 2014 cheltuielile pentru proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile s-au menţinut sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului precedent (- 8,1%). Iar cheltuielile totale pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în perioada ianuarie - octombrie de doar 20,3 mld. lei, respectiv de 3,1% din PIB, faţă de 22,6 mld. lei în aceeaşi perioadă a anului precedent.
Ministerul Finanţelor a invocat faptul că în perioada raportată din anul 2013 s-au plătit arierate ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale în sumă de circa 2 mld. lei, precum şi arierate ale administraţiilor locale din împrumuturi din trezorerie în sumă de 800 mil. lei.
În anul 2015 cheltuielile destinate investiţiilor vor depăşi cu 8,7 mld. lei sumele prognozate pentru anul 2014, reprezentând aproximativ 6,3% din PIB şi o pondere în total cheltuieli bugetare de 18,7%, mai mult cu 3,2 puncte procentuale decât în 2014, conform infomaţiilor publicate în raportul care însoţeşte bugetul anului 2015.
Ministerul Finanţelor vorbeşte de o reformă a investiţiilor publice prin creşterea substanţială a fondurilor alocate cofinanţării proiectelor europene şi prioritizarea investiţiilor publice semnificative.
„Unul din angajamentele asumate de România cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană constă în reorientarea cheltuielilor de investiţii publice în vederea realizării unei treceri treptate de la investiţiile finanţate integral din surse naţionale la investiţii cofinanţate din fonduri UE. Precizăm, de asemenea, că această prioritizare indicativă nu implică o excludere de la finanţare a acestor proiecte prin legile bugetare anuale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare“, se arată în raportul la buget.
Rămâne de văzut dacă anul viitor se va concretiza optimismul Finanţelor având în vedere că „istoricul“ nu este foarte încurajator la capitolul investiţii.
Cheltuielile totale de investiţii cuprind cheltuielile aferente programelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare (FEN postaderare), cheltuieli de capital şi cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă.
În cazul cheltuielilor pentru programele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare, Ministerul Finanţelor estimează o creştere de 22%, la circa 24 mld. lei. Alocările urcă de la 3% din PIB în 2014 la 3,4% din PIB în 2015. În schimb, la cheltuieli de capital cifrele se modifică de la 2,7% din PIB în 2014 la 2,6% din PIB în 2015. Astfel, sumele alocate de la buget pentru cheltuieli de capital vor totaliza anul viitor 18,5 mld. lei, în creştere cu circa 4% faţă de 2014.
Investiţiile publice ar fi trebuit să-şi joace rolul de pârghie a programului anticriză şi să dea oxigen economiei. Însă, cifrele pentru investiţii din ultimii ani de turbulenţe economice nu au arătat un proces încurajator din partea statului. Guvernele care s-au perindat la putere nu au dat drumul suficient de mult la cheltuielile de investiţii sau au cheltuit bani ineficient. Rezultatul: România continuă să aibă cea mai slabă infrastructură din Uniunea Europeană. Cheltuielile de capital, adică investiţiile făcute de stat, au fost pe o tendinţă descendentă în ultimii ani, comparativ cu vârful atins în 2008. Banii destinaţi investiţiilor au devenit, din păcate, instrumentul prin care s-au diminuat cheltuielile bugetare, buffer-ul de unde s-au făcut ajustări pentru a salva ţintele de deficit bugetar agreate cu partenerii financiari internaţionali. Prăbuşirea investiţiilor publice, completată de ajustarea cheltuielilor de capital ale companiilor, din cauza „taxei pe stâlp“ şi-au pus amprenta asupra economiei.
În primele zece luni din 2014 cheltuielile pentru proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile s-au menţinut sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului precedent (- 8,1%). Iar cheltuielile totale pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în perioada ianuarie - octombrie de doar 20,3 mld. lei, respectiv de 3,1% din PIB, faţă de 22,6 mld. lei în aceeaşi perioadă a anului precedent.
Ministerul Finanţelor a invocat faptul că în perioada raportată din anul 2013 s-au plătit arierate ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale în sumă de circa 2 mld. lei, precum şi arierate ale administraţiilor locale din împrumuturi din trezorerie în sumă de 800 mil. lei.
În anul 2015 cheltuielile destinate investiţiilor vor depăşi cu 8,7 mld. lei sumele prognozate pentru anul 2014, reprezentând aproximativ 6,3% din PIB şi o pondere în total cheltuieli bugetare de 18,7%, mai mult cu 3,2 puncte procentuale decât în 2014, conform infomaţiilor publicate în raportul care însoţeşte bugetul anului 2015.
Ministerul Finanţelor vorbeşte de o reformă a investiţiilor publice prin creşterea substanţială a fondurilor alocate cofinanţării proiectelor europene şi prioritizarea investiţiilor publice semnificative.
„Unul din angajamentele asumate de România cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană constă în reorientarea cheltuielilor de investiţii publice în vederea realizării unei treceri treptate de la investiţiile finanţate integral din surse naţionale la investiţii cofinanţate din fonduri UE. Precizăm, de asemenea, că această prioritizare indicativă nu implică o excludere de la finanţare a acestor proiecte prin legile bugetare anuale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare“, se arată în raportul la buget.
Comentarii
Trimiteți un comentariu