La capătul a două zile de negocieri, reprezentanţii FMI şi Guvernul nu s-au putut pune de acord asupra deficitului bugetar pe 2015. Dacă FMI ne cere un deficit bugetar de 0,9% din PIB, adică apropiat de cel al Suediei, Germaniei, Finlandei, Guvernul doreşte o diferenţă între cheltuieli şi venituri de cel puţin 1,4% din PIB.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) cer Guvernului să reducă deficitul bugetar pentru anul viitor la 0,9% din PIB, solicitare pe care partea română o consideră inacceptabilă, nefiind exclusă, deşi este puţin probabilă, chiar întreruperea actualului acord.
La capătul a două zile de discuţii, purtate vineri şi sâmbătă, părţile nu au găsit un numitor comun. Practic, fiecare vede o altă parte a problemei.
Cum vede FMI problema deficitului
Argumentul FMI şi al Comisiei Europene (CE) este că nu mai trebuie să existe o diferenţă între deficitul pe ESA (unde acesta nu este calculat pe baza plăţilor efective realizate într-un an, ci pe baza angajamentelor de plată şi a termenelor legale pentru achitarea obligaţiilor) şi cel pe cash (care cuprinde cheltuielile efectuate), aşa cum s-a întâmplat în anii anteriori. Acest argument a ajuns pe scena publică pe baza declaraţiilor făcute de oficialii noştri căci cei doi parteneri internaţionali ai Guvernului s-au abţinut de la orice informaţii şi comentarii privind discuţiile. Argumentele FMI şi CE nu prea par să stea în picioare şi pare-se că altele sunt adevăratele motive pentru care FMI şi CE cer un deficit bugetar infim. În ultimii doi ani deficitul cash a fost egal cu cel ESA. Raportul privind situaţia macroeconomică pe 2014 elaborat de Ministerul Finanţelor menţiona la începutul acestui an necesitatea atingerii unui deficit ESA egal cu cel cash de 2,2% din PIB în 2014 şi de 1,4% din PIB anul viitor. Cifrele erau în concordanţă cu angajamentele luate faţă de FMI şi CE. Ceea ce pare să fi deranjat însă cu adevărat FMI şi CE sunt pomenile electorale oferite pentru anul viitor de către Guvernul Ponta şi amputarea în 2014 a cofinanţărilor necesare programelor derulate din fonduri europene. Ca urmare a amputării cofinanţărilor şi din cauza blocării programelor după primele zece luni din acest an, România avea un excedent bugetar de 0,29% din PIB, făcut însă praf la a treia rectificare bugetară, când s-a decis plata cu anticipaţie a titlurilor executorii acordate de instanţele de judecată bugetarilor.
Trebuie spus că, potrivit Pactului de Creştere şi Stabilitate, fiecare ţară semnatară trebuie să îşi micşoreze anual deficitul cu câte 0,5% din PIB. Este posibil ca, în aceste condiţii, FMI şi CE să argumenteze că dacă practic deficitul din acest an va fi în jurul a 1,5% din PIB (în pofida angajamentului de a atinge 2,2% din PIB), atunci anul viitor deficitul trebuie să fie mai mic de 1% din PIB. “Ei întotdeauna, dacă ne găsesc pe noi mai mici, ştiţi cum se spune, «elevul din ultima bancă», pe ăla se descarcă multe lucruri”, îşi explică premierul Ponta cererile celor două instituţii.
Cum vede Guvernul problema deficitului
Dacă inițial Guvernul afirma că va cere FMI să-i accepte pentru 2015 un deficit de 2,2% din PIB, acum pare mulţumit dacă cele două instituţii vor fi de acord cu o diferenţă cheltuieli-venituri de 1,4% din PIB. “Noi mai dorim două lucruri, amândouă importante: în primul rând, promisiunea făcută României, ca ţara de graniţă cu Ucraina, de a avea dreptul de a-şi mări cheltuielile de apărare cu 0,3% din PIB să fie respectată. Deocamdată, comisia spune: «Da, ştim că la NATO aţi vorbit aşa, dar noi nu suntem de acord». Al doilea lucru, mai important chiar decât cel legat de cheltuielile de apărare este un fond special - noi am cerut 0,5% din PIB - care să fie folosit doar în exclusivitate pentru cofinanţarea proiectelor europene (…). Cred că nu se va rupe nici un acord cu FMI, dar mai spun încă un lucru, dincolo de acordul cu FMI: esenţială e relaţia noastră, cum e a oricărei ţări membre, cu Comisia Europeană, acolo sunt marile probleme”, spune Ponta.
Comentarii
Trimiteți un comentariu