Drumurile românilor vs. cele din sudul Dunării: cum a ajuns Bulgaria să aibă o reţea de autostrăzi aproape la fel de mare ca a României, deşi este o ţară de două ori mai mică

România şi Bulgaria au aderat împreună în Uniunea Europeană în 2007 şi, de atunci, cele două ţări s-au aflat la coada clasamentului comunitar în domenii precum PIB/capita, salarii sau sistem de sănătate. Iar un alt domeniu în care cele două ţări îşi dispută ultimele locuri în ierarhia Uniunii Europene este infrastructura de transport, un indicator reprezentativ pentru subdezvoltarea la acest capitol fiind reţeaua de autostrăzi.

România are în prezent 695 de kilometri de autostrăzi, în condiţiile în care 113 kilometri, pe rutele Bucureşti-Piteşti, respectiv Feteşti-Cernavodă, erau construiţi încă de dinainte de Revoluţie. După 1989, ritmul de construcţie de autostrăzi a încetinit puternic şi chiar s-a oprit o bună perioadă de timp. Abia în 2004 a fost finalizat primul tronson de după '89, pe ruta Bucureţti-Fundulea-Drajna. Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, în 2007, România a putut beneficia de fonduri europene nerambursabile pentru a dezvolta infrastructura de transport, astfel că a accelerat ritmul de construcţie de autostrăzi, însă nu suficient de mult, având în vedere că în prag de 2015, adică la opt ani de la intrarea în Uniunea Europeană, ţara nu a reuşit să depăşească „borna” de 700 de kilometri de autostrăzi.

La polul opus, Bulgaria are în prezent o reţea de autostrăzi ce numără 627 de kilometri. E adevărat, România se află în faţa Bulgariei cu aproape 70 de kilometri, însă în acelaşi timp trebuie luat în calcul şi faptul că România are o suprafaţă mai mult decât dublă comparativ cu Bulgaria. Vecinii din sud au o autostradă continuă de 360 de kilometri, denumită Trakia, între capitala Sofia şi Burgas, precum şi alte tronsoane – Lyulin, între Sofia şi Pernik (19 kilometri), Hemus, între Sofia şi Varna ( din care sunt gata 161 kilometri), Struma, între Pernik şi Kulata (ce are finalizaţi 35 de kilometri) şi Maritza, între Chirpan şi Kapitaan Andreevo (cu 43 de kilometri deschişi circulaţiei), potrivit datelor transmise ZF de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Lucrărilor Publice din Bulgaria.

Şi bulgarii au început construcţia primelor autostrăzi în urmă cu câteva decenii, iar la momentul căderii regimului comunist, în 1990, aveau circa 130 de kilometri construiţi, între Sofia şi Plovdiv, potrivit novinite.com.

La fel ca şi în cazul României, aderarea la Uniunea Europeană a permis Bulgariei, pe baza fondurilor europene nerambursabile, să îşi extindă reţeaua de autostrăzi, iar în prezent ţara de la sud de Dunăre are în lucru alţi circa 150 de kilometri de drumuri de mare viteză. Spre comparaţie, în România se află în prezent în lucru 220 de kilometri de autostrăzi.