Marile proiecte ale Guvernul pentru a atrage invesţiiile strategice ale UE

Pe 9 decembrie a avut loc, la Bruxelles, reuniunea miniştrilor de Finanţe din Statele UE, dedicată în primul rând, noului proiect ambiţios de finanţare a relansării economiei europene propus de Comisia Juncker.



România a transmis Comisiei Europene o lista cu peste 200 de proiecte, în valoare totală de 62,5 miliarde de euro, care să fie finanţate cu ajutorul noului mecanism de finantare iniţiat de preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, pentru perioada 2015-2017, scrie HotNews. Cel mai mare proiect propus depăşeşte 7 miliarde de euro şi vizeazaăconstrucţia unei austostrăzi.

Comisia Europeană a primit circa 2.000 de propuneri de proiecte de la cele 28 de state membre UE, din care peste 200 sunt trimise de Guvernul României. Toate cele 2.000 de proiecte propuse de statele membre totalizează un necesar de investitii de circa 500 de miliarde de euro, din care 62,5 miliarde de euro sunt în dreptul proiectelor trimise de Romania.

Deşi luate individual nu implică sume foarte mari, se remarcă numărul foarte mare de proiecte destinate modernizării reţelelor de apa şi canalizare din foarte multe oraşe din România, proiectele pentru dezvoltarea transportului în comun în multe localităţi – toate aceste proiecte implicând o mulţime de S.A.-uri. Se remarcă şi numarul mare de proiecte ce implică compania Transgaz.

Marile proiecte ale României (lista completă aici)

• Proiectul şoselei Montana, care ar traversa partea de nord a României şi ar permite realizarea legăturii cu Republica Moldova, Ucraina şi Ungaria. Şoseaua ar porni de la Borş şi ar ajunge la Ungheni, având o lungime de aproape 600 de km. Ea ar traversa Bucovina şi nordul Moldovei şi ar trece prin Iaşi, Târgu Mures, Cluj Napoca, Zalău, Oradea. Proiectul este estimat la circa 7,5 miliarde de euro.
• Linia de metrou Voluntari-Bragadiru ar urma sa sporească mobilitatea celor care călătoresc pe direcţia sud-vest-nord-vest. Linia va face legătura între două dintre cele mai populate zone ale Bcureştiului. Linia va deservi şi zona rezidenţială din sud-vestul Bucureştiului, cartierele Rahova şi Ferentari, făcând legătura între centru şi zona de nord-est, colentina-Voluntari. Realizarea proiectului este prevăzută prin parteneriat public-privat. Magistrala ar avea o lungine de 25 de km, 30 de staţii şi un depou. Guvernul nu a estimat cât va dura executia. Proiectul este estimat la 3.1 miliarde de euro.
• Extinderea cu două statii a Magistralei 2 de metrou, pe o lungine de 1,6 km. Proiect estimat la 168,6 euro.
• Proiectul Magistralei 5 Drumul Taberei-Universitate intră şi el la propunerile de finanţare, precum şi prelungirea acestei magistrale de la Universitate până în Pantelimon. Acest din urma segment este estimat la peste un miliard de euro.
• Mai este propus un proiect de extindere a metroului de la 1 Mai până Aeroportul Henri Coandă, pe o lungime de 16 km, cu 19 staţii şi un depou. Proiectul este estimat la 1,3 miliarde de euro.
• Se mai propun proiecte de modernizare a magistralelor de metrou în exploatare, estimate la 340 de milioane de euro, respectiv 500 de milioane de euro.
• Un alt proiect ar ţine de achizitia a 51 de noi rame de metrou, în valoare de 434 milioane de euro.
• Autostrada Nădlac-Constanţa, cu o lungime de 1.200 de km, proiect estimat la 6,2 miliarde de euro. Ea s-ar suprapune în cea mai mare parte pe reţeaua TRN-T Core. Ar urma să facă legătura între Banat, Oltenia şi Dobrogea. Oraşele de pe traseu sunt Arad, Timişoara, Drobeta Turnu Severin, Craiova, Piteşti, Bucureşti, Constanţa.
• Reabilitarea şi modernizarea căii ferate Moldova-Transilvania - 4,3 miliarde de euro. Ruta feroviară cuprinde centrele economico-siciale Iasi, Suceava, Cluj-Napoca, Oradea. În prezent, este în pregătire un studiu de fezabilitate pentru 655 km de cale ferată. Şi aici Guvernul vrea partajarea proiectului în tronsoane de 50-100 km şi contractarea unor experţi pentru implementare, care să suplineasca slaba capacitate administrativa a CFR.
• Calea ferată Vicşani - Giurgiu - valoarea totală, 2,8 miliarde de euro.
• Centrura ocolitoare a Bucureştiului în regim de autostradă, un proiect în valoare de 1,56 miliarde de euro, împărţit în doua sub-proiecte: centura de nord, de 53 de km, şi centura de sud, de 48 de km.
• Poduri rutiere în zonele de frontieră, peste Tisa, Prut şi Dunare. Podurile ar fi prevăzute la Turnu Măgurele, Ungheni, Sighetul Marmaţiei. Proiectul este estimat la 1,5 miliarde de euro.
• Proiectul modernizării unităţilor 3 şi 6 de la termocentrala Turceni a Compelxului Energetic Oltenia, în valoare de circa jumătate de miliard de euro.
• Un proiect pentru implementarea programului de sporire şi îmbunătăţire a producţiei de carne de oaie în Dobrogea, in valoare de 200 de milioane de euro.
• Un proiect pentru infrastructură broadband rapidă şi ultrarapidă, care ar asigura o viteză de 30 Mbs la care sa aibă acces întreaga populaţie – 500 de milioane de euro.

ONG-urile deplâng numărul mare de proiecte distructive şi lobby-ul excesiv al mediului de afaceri

Proiectele depuse de statele membre UE demonstrează că prioritatea acestora este extracţia cărbunelui şi energia nucleară, arată Counter Balance, o asociaţie de ONG-uri preocupate de dezvoltare şi protecţia mediului. Polonia a propus nu mai puţin de patru proiecte pentru centrale pe cărbune. ONG-urile de mediu sunt îngrijorate că această tendinţă ar putea deturna fondurile europene către proiecte extrem de poluante.
Aceste ONG-uri mai arată că procesul de selecţie a proiectelor nu a fost transparent şi a implicat un număr disproportionat de mare de reprezentanţi ai mediului de afaceri.

Pariul cu economia al lui Jean-Claude Juncker

Comisia Europeană a anunțat un plan de investiții în valoare de 315 miliarde de euro menit să relanseze creșterea economică în Europa și să readucă mai mulți oameni în câmpul muncii.

Fondul european pentru investiții strategice, elementul din care ar trebui sa se dezvolte intregul proiect ambitios al Comisiei Europene are o valoare de 21 de miliarde de euro. De unde cele 315 miliarde? Ele vin din “estimări prudente, pe baza experienței trecute”, care arată că “efectul multiplicator al fondului va fi de 1:15”, adica fiecare euro public care este mobilizat prin intermediul fondului va genera investiții totale de 15 euro, investiții care altfel nu s-ar fi realizat.
Acesta este pariul lui Jean-Claude Juncker şi al Comisiei sale.